Linkuri accesibilitate

„Avem nevoie de o infuzie de creiere, de valoare, întrucât criza de competenţă şi de valoare este devastatoare în R.Moldova”


Bilanț 2014 cu Vasile Botnaru, Vitalie Ciobanu, Ion Sturza și vocea străzii.

Chiar dacă suntem în sărbători, astăzi ne vom ocupa de căutatul… nodului în papură, cum ar veni, adică vom continua seria de bilanțuri pe care le practicăm în mod tradițional la finele anului. Or, un bilanț instructiv și relevant înseamnă, întâi de toate, să ne dumerim unde anume și de ce nu merg lucrurile așa cum își doresc cetățenii ori așa cum au promis cei care pretind că se pricep să le rânduiască mai bine, mai ales că nu o fac nici dezinteresat și nici pe cont propriu, ci recompensați din impozitele plătite de cetățeni și beneficiind de privilegiile pe care și le instituie cu zelul demn de o cauză mai bună… Cum nota cu ranchiună oarecum justificată un Andrei Popa din vremurile noastre, calitatea automobilelor folosite de înalții demnitari de stat este invers proporțională cu randamentul final al deciziilor adoptate de aceștia.

Vasile Botnaru

Vasile Botnaru

Deci, astăzi vă propun să ascultați bilanțul făcut de doi oameni care au fost prezenți mereu în programele noastre și sunt în măsură să tragă linia de total, înainte de a schimba calendarul. Despre anul care a trecut deja am stat mai întâi de vorbă cu comentatorul Europei Libere, Vitalie Ciobanu, cel care își publică în fiecare zi de miercuri note inspirate de evenimentele curente.

Vitalie Ciobanu: „Ne-am dori să intrăm în noul an, 2015, învăţând lecţiile şi trăgând concluziile cuvenite de pe urma unui parcurs destul de dificil în 2014, cu multe probleme, multe stânci subacvatice, cu numeroase pericole care au planat deasupra Republicii Moldova, deasupra democraţiei din Republica Moldova şi a destinului său european. Am putea remarca şi o serie de reuşite incontestabile, dar şi eşecurile, nu puţine. Şi ar fi bine să medităm asupra lor, ca să nu le repetăm. Îmi pare mie, reuşita maximă este, vom fi cu toţii de acord, semnarea Acordului de Asociere şi de Liber Schimb cu Uniunea Europeană şi, bineînţeles, eliminarea vizelor de călătorie pentru moldoveni în spaţiul comunitar. Meritul este, indiscutabil, al clasei politice de la Chişinău, care a negociat, a depus eforturi pentru a corespunde unor standarde în ce priveşte legislaţia europeană în domeniu, ajustarea Moldovei la aceste criterii ale Bruxellesului. Pe de altă parte, trebuie să recunoaştem că, în bună măsură, acest succes a fost determinat şi de conjunctura geopolitică foarte dificilă, complicată în acest an şi anume războiul Rusiei din Ucraina, anexarea Crimeii, ameninţarea la adresa suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Ne amintim că mulţi dintre noi ne-am pus întrebarea dramatică: oare vom reuşi să evităm o invazie militară rusească via Transnistria?”

Europa Liberă: Sugeraţi cumva că într-o altă situaţie Republica Moldova nu ar fi „pupat” acordul şi regimul de vize?

Vitalie Ciobanu: „Într-o anumită măsură ipoteza aceasta este corectă. Pentru că şi acum, la sfârşit de an, după ce am lăsat în urmă scrutinul din 30 noiembrie, câştigat la limită, pe muchie de cuţit de forţele democratice pro-europene, aceleaşi care au guvernat în ultimii patru-cinci ani, vedem că aceşti politicieni pro-europeni n-au prea învăţat lecţia alegerilor din 30 noiembrie. Nu manifestă sensibilitate pentru balansul dramatic în care s-a aflat Republica Moldova în acea zi de 30 noiembrie, când priveam oripilaţi, mulţi dintre noi, cum partida pro-estică, şi vorbesc de socialiştii lui Dodon, partea radicală, virulentă, antieuropeană a scenei politice moldoveneşti, se plasa pe locul întâi, aduna cele mai multe sufragii. Şi numai jocul fericit al procentelor în cele din urmă a făcut ca balanţa, după o lungă vibrare, să se încline pentru un destin european.”

Europa Liberă: Dar europenii au spus, în repetate rânduri, că îndărătul deciziei privind scutirea moldovenilor de viză şi Acordul de Asociere a avut o listă pe care s-au bifat, la sânge, nişte măsuri drastice, care totuşi s-au îndeplinit. De ce acolo s-a putut, mai ales la regimul de vize, şi la lupta cu corupţia, cu furăciunile nicidecum nu se poate?

Vitalie Ciobanu: „Întrebarea este justificată. Eu presupun că în primul caz, în chestiunea eliminării vizelor, erau mai mult nişte standarde tehnice de îndeplinit, anume paza şi securizarea frontierei, chestiunea paşapoartelor, au fost introduse paşapoartele biometrice cu un grad înalt de siguranţă și era, presupun, şi un anumit context mai entuziast cumva, o stare de spirit mai benefică în raport cu Republica Moldova. Ne amintim bine de lungul şirag de vizite ale unor înalţi oaspeţi occidentali la Chişinău, care transmiteau semnale foarte clare de încurajare şi de promisiuni ferme în ce priveşte eliminarea vizelor pentru Republica Moldova. În cealaltă chestiune pe care aţi abordat-o, combaterea corupţiei, aici lucrurile se complică, întrucât guvernanţii noştri, într-un fel, trebuie să-şi taie craca de sub ei, aşa consideră mulţi. Pentru că scandalurile de corupţie la care am asistat de-a lungul acestor patru ani de zile, războaiele care s-au purtat între diferiţi membri ai coaliţiei, presa a dat în vileag foarte multe asemenea derapaje, ne dăm seama că e mult mai greu chiar să îndeplineşti nişte standarde cu privire la combaterea corupţiei.”

Europa Liberă: Rezultă că politicienii una spun şi alta fumează, cică i-ar aparţine lui Arghezi expresia aceasta plastică... Dar politicienii nu diferă prea mult de omul de rând, care una predică la biserică şi altceva face acasă cu copilul, când îi dă cu vărguţa peste mâini sau aruncă gunoiul alături de coş…

Vitalie Ciobanu: „Da, aţi observat foarte bine. Pentru că moldovenii noştri, am văzut şi cu ocazia ultimelor alegeri, am rămas uimit, presa a scris despre aceasta, că localităţi în care s-au cheltuit mulţi bani europeni pentru reparaţii de drumuri, grădiniţe, şosele, apeducte, oamenii au votat masiv pentru Uniunea Vamală, pentru forţele politice care promiteau paradisul putinist.”

Europa Liberă: Şi mai nou, au doborât indicatoarele, aceasta e culmea barbariei, după mine.

Vitalie Ciobanu: „E uluitor. Efectiv mi-a fost ruşine, pentru că eu trec pe acolo când plec spre baştina mea, la Floreşti, trec pe acest traseu şi inima mea tresălta de fiecare dată de bucurie când vedeam că drumarii au mai înaintat cu câţiva kilometri construcţia noului drum. Iar acum ştirile acestea cu privire la gesturile de barbarie de la Căpreşti, Prodăneşti m-au oripilat. Mă întreb în ce lume trăim, chiar sunt atât de decerebraţi unii concetăţeni ai noştri încât să nu-şi dea seama că a venit poporul american, e vorba de un grant plătit nu de preşedintele Obama, nu de secretarul de stat John Kerry, ci sunt banii contribuabililor americani. Şi am văzut acolo panouri mari de-a lungul traseului Sărăteni-Soroca: „Reparaţia drumului asigurată din banii poporului american”, nu ai URSS-ului.”

Europa Liberă: Şi nu sunt miliardarii cei care pun mână de la mână, sunt oameni simpli. Cunoaştem experienţa de la Carolina de Nord, unde nişte pensionari, care nu se lăfăie în bani, pun mână de la mână ca să aducă aici nişte stomatologi, să aducă nişte militari care să repare şcolile.

Vitalie Ciobanu: „Sunt mulţi voluntari care vin de peste ocean.”

Europa Liberă: La ruşi există expresia aceasta, nu ştiu dacă avem un echivalent moldovenesc sau românesc: назло маме отморожу уши. Cam aşa se întâmplă, ne facem nouă rău ca să ne răzbunăm pentru ce, de fapt?

Vitalie Ciobanu: „Nu ştiu. Pe proasta plasare geografică, că suntem situaţi, vezi Doamne, în calea tuturor răutăţilor. O fi având dreptate cronicarul, dar cred că relele acestea ni le mai căşunăm şi cu propria mână. Până nu vom cultiva totuşi o mentalitate de cetăţeni, de oameni responsabili care să înţeleagă că felul în care arată localitatea lor, familiile lor, bunăstarea de care dispun sau nu

„Îi vedem pe bravii noştri conducători pro-europeni revalidaţi la scrutinul din 30 noiembrie că nu se grăbesc nici măcar să închege coaliţia promisă şi cabinetul de miniştri dorit.”

dispun depinde în mare măsură de ei, de activismul lor, de dorinţa lor de a se implica şi a schimba situaţia din ţară și începând cu propria localitate. Aşteptând mereu doar ca guvernanţii să coboare şi să ne aducă binele pe care ni-l dorim, aşteptarea va dura foarte mult. Şi cum spuneam mai devreme în dialogul nostru, îi vedem pe bravii noştri conducători pro-europeni revalidaţi la scrutinul din 30 noiembrie că nu se grăbesc nici măcar să închege coaliţia promisă şi cabinetul de miniştri dorit, că iată și europenii, partenerii, prietenii noştri din Occident sunt miraţi, nedumeriţi şi indignaţi că durează atât de mult. Ce să mai discuţi atâta, când e foarte clar: caută oamenii potriviţi pentru fotoliile importante... Avem nevoie de o infuzie de creiere, de valoare, întrucât criza aceasta de competenţă şi de valoare este devastatoare în Republica Moldova.”

Europa Liberă: A propos, de acest aspect, tinerii de astăzi au devenit mai disponibili şi mai motivaţi să se implice, să pună umărul, astfel încât să dezlocuiască oamenii care au încremenit în rele?

Vitalie Ciobanu: „Sunt tineri şi tineri. Parte dintre ei chiar reprezintă crema intelectualităţii şi a societăţii civile, oameni care au făcut studii bune în ţările civilizate.”

Europa Liberă: Dar vorbind anume despre 2014, aţi observat dumneavoastră, care semnaţi săptămână de săptămână comentariile politice şi sunteţi un observator foarte atent, există o masă critică de tineri care pot veni să facă un guvern, o guvernare?

Vitalie Ciobanu: „Încă nu, din păcate. Aici ar trebui să privim realist lucrurile, pentru că sloganul „să schimbăm guvernanţii sau generaţiile acestea prăfuite, învechite în rele cu oameni neprihăniţi, pregătiţi şi foarte competitivi” nu s-a prea confirmat. Eu cred că oameni de valoare am putea găsi în toate promoţiile, la toate etajele de vârstă şi sociale, numai ei trebuie stimulaţi, trebuie încurajaţi să apară, să se manifeste. De aceasta e important ca cineva să dea tonul.

„Ne învârtim în acest cerc vicios: cei care trebuie să aplice reforma, de fapt, sunt primii afectaţi de o eventuală serie de arestări în genul DNA-ului din România, care s-ar putea declanşa ca urmare a acestei reforme.”

Vorbeam mai devreme de lupta împotriva corupţiei, ne învârtim în acest cerc vicios: cei care trebuie să aplice reforma, de fapt, sunt primii afectaţi de o eventuală serie de arestări în genul DNA-ului din România, care s-ar putea declanşa ca urmare a acestei reforme. Atâta timp cât cineva nu va face un pas înainte, nu va spune, din interiorul sistemului, vreau să zic, oameni care cunosc bine stările de lucruri de acolo, care au un dram de conştiinţă, care ar primi şi încurajări din partea partenerilor occidentali, din partea cel puţin a unei zone de pe scena politică să lupte, să se manifeste, să vorbească deschis despre problemele din sistemul judecătoresc, lucrurile nu se vor schimba. Adică, nu că aş avansa ideea oarecum romantică a unui comisar Corrado Cattani, care să înceapă de unul singur lupta împotriva balaurului, ci fără a dramatiza atât de mult şi a încondeia în culori lirice, cred că asemenea buni profesionişti se găsesc, oameni şi mai tineri, şi de vârstă mijlocie, şi încărunţiţi la masa de lucru.”

Europa Liberă: Preşedintele Saakaşvili a dovedit că se poate, dintr-o lovitură, decapita balaurul despre care vorbiţi şi a dat rezultate recunoscute de toată lumea, poliţia a sărit în topul încrederii. Deci, s-ar putea, dacă există voinţă politică. Înţeleg că în Republica Moldova încă nu e cazul, întreg spectrul de organe de forţă de executare a justiţiei nu s-a reabilitat întru totul după criticile pe care le-a suportat pe parcursul mai multor ani, critici justificate. Unde este un domeniu în care credeţi că cel puţin s-a virusat, a intrat picătura de drojdie sau de cerneală în paharul cu apă, astfel încât să se vadă o schimbare de mediu? Există în 2014 un exemplu care v-ar da speranţe?

Vitalie Ciobanu: „Nu am speranţe prea mari, nu propovăduiesc nici căderea într-un scepticism feroce şi în ipohondrie, dar deocamdată nu se văd aceste semne. Ce s-a încercat până acuma? Au fost triplate salariile judecătorilor. S-a spus că oamenii trebuie stimulaţi, că aşa este în Europa…”

Europa Liberă: Aceasta după ce şi-au făcut plinul, a propos.

Vitalie Ciobanu: „Da, exact. Înainte de a pleca la pensie primesc, bieţii de ei, nişte salarii sociale, nişte bonusuri la care să tot visezi. Şi aici s-a cam oprit reforma. Vă aduceţi aminte cât de mult au durat discuţiile cu privire la setul de sancţiuni pe care ar trebui să-l suporte judecătorii corupţi, clasa politică nu se putea înţelege, magistraţii opuneau o rezistenţă acerbă, preşedintele Timofti a avut şi el ezitări psihanalizabile, ca fiind un om din această tagmă, chiar dacă animat de bune intenţii, dar, evident, înţelegând bine ce-i aşteaptă pe foştii săi colegi din domeniu. Probabil, soluţia ar fi undeva la mijloc, într-un punct de întretăiere între presiunile partenerilor occidentali, care să spună: „Gata, fraţilor, povestea de succes s-a cam dezumflat. De acum încolo nu vrem vorbe, ci fapte. Demonstraţi că chiar luptaţi cu acest cancer al corupţiei”. Şi de cealaltă parte ar trebui să vină totuşi o anumită voinţă şi a celor care guvernează, şi a magistraţilor cinstiţi.”

Europa Liberă: Adică fermitatea lui Saakaşvili?

Vitalie Ciobanu: „Da, aşa este. E nevoie de un neamţ, aş zice.”

Europa Liberă: A propos, de Iohannis, da?

Vitalie Ciobanu: „A propos, de Iohannis. Ar fi bine să reflecteze şi basarabenii la scrutinul din 16 noiembrie din România. De altfel, mulţi concetăţeni ai noştri cu paşaport românesc au şi participant entuziast la alegerea noului preşedinte român şi, aşa cum ştim, majoritatea au votat pentru Klaus Iohannis. Din discuţiile mele private cu diverşi concetăţeni ai noştri, toţi mi-au spus: „Ah, ce bine dacă am avea şi noi un neamţ aici preşedinte sau primi-ministru. Sau, în orice caz, un om care să ia decizii şi să fie şi gospodar, şi hotărât, şi să aibă voinţă, putere de caracter, şi capacitate de a duce lucrurile până la capăt. Să vorbească mai puţin şi să facă mai mult”. Iată mitul acesta al neamţului salvator pe care România modernă s-a cam construit, ca urmare a unei dinastii germane, ne-ar trebui. Uitaţi-vă şi la buna imagine pe care o are Germania în Republica Moldova, cancelarul Angela Merkel.”

Europa Liberă: Există o parte a populaţiei care vede colacul salvator în altă parte – mitul Putin, mâna Moscovei care ar face aici ordine şi ar stăvili degringolada furăciunilor şi a sărăciei etc., etc. Ce răspuns aveţi pentru oamenii aceştia, care se uită spre lucoarea pe care o văd acolo?

Vitalie Ciobanu: „Răspunsul meu e previzibil. Şi una din nedumeririle şi dezamăgirile mele rezidă în faptul că mulţi concetăţeni ai noştri într-adevăr îl consideră pe Putin un politician profetic, salvator şi nu înţeleg nimic din ce se întâmplă la Est de noi – agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, regimul de mână forte, strivirea libertăţilor democratice în Federaţia Rusă de către regimul Putin. Aceasta demonstrează că e o mare confuzie în capul moldovenilor. Ei şi-a dori ordine, şi-ar dori să nu mai vadă atâta corupţie şi hoţie în ţara lor, dar nu prea înţeleg cum se poate face lucrul acesta. Şi nu-şi dau seama că o justiţie cu adevărat independentă nu poate fi instituită în Republica Moldova decât adoptând modelul de civilizaţie occidental, legi europene, rigoare, exigenţe de tip european. Deci, doar într-un stat de drept se pot realiza aceste deziderate.”

Europa Liberă: Paradoxul este că oamenii care vin mandataţi de Putin să îl reprezinte aici, în Republica Moldova, promit sus şi tare că vor curma corupţia, dar, de fapt, în Rusia vedem că oamenii din anturajul lui Putin, bine mersi, îşi fac palate, îşi fac averi. Este un fapt cunoscut. Navalnîi şi-a făcut rechizitoriu pe aceste fapte, după care a şi fost condamnat pentru îndrăzneala de care a dat dovadă. Deci, oamenii care vin cu modelul răsăritean nu se uită în spate.

Vitalie Ciobanu: „Da. Eu cred că oamenii aceştia, sigur fiind şi bine plătiţi, sponsorizaţi de Moscova, misiunea lor este să filtreze realităţile ruseşti, să ne servească aici, în Republica Moldova, o imagine atractivă, edulcorată a Rusiei de astăzi. Ori ce fac ei? Ei militează pentru înlocuirea oligarhiei locale cu mafia rusă. Că aceasta înseamnă, în cele din urmă, aderarea Moldovei la Uniune Vamală.”

Europa Liberă: Dar şi în Uniunea Europeană pe parcursul anului 2014 am auzit scandaluri de corupţie, am auzit despre mişmaşuri care s-au făcut de guvernanţi. Acestea cum trebuie privite?

Vitalie Ciobanu: „Să vedem care a fost soarta politicienilor europeni acuzaţi de corupţie. Toţi, dar absolut toţi şi-au dat demisia, s-au pus la dispoziţia justiţiei sau au fost obligaţi să o facă. Unii, care au comis, bunăoară, nişte plagiate, ne

Uniunea Europeană, Statele Unite nu sunt o lume perfectă, dar e o lume perfectibilă, o lume în care libertatea individului este garantată şi în care guvernanţii sunt responsabili faţă de cei care îi aleg.

amintim de fostul preşedinte al Germaniei sau preşedintele demisionar al Ungariei, s-au pus la dispoziţia justiţiei. Cu alte cuvinte, corupţia sigur că este un rău generalizat şi reflectă într-un fel slăbiciunea naturii umane, dar într-un stat de drept, unde avem şi o presă independentă, foarte puternică, unde există o societate civilă dezvoltată, un climat în care aceşti infractori, să zicem, dovediţi sau doar potenţiali, nu-şi pot găsi liniştea şi confortul, acolo lucrurile funcţionează. Şi este clar, Uniunea Europeană, Statele Unite nu sunt o lume perfectă, dar e o lume perfectibilă, o lume în care libertatea individului este garantată şi în care guvernanţii sunt responsabili faţă de cei care îi aleg. Aceasta ar trebui făcut şi în Republica Moldova: să construim o societate a responsabilităţii reciproce. Nu se poate o viaţă mai bună, dacă nu pui umărul şi tu, ca cetăţean sau ca ministru, în egală măsură la schimbarea lucrurilor.”

*

Iată și opiniile omului de afaceri și fost premier al R. Moldova Ion Sturza.

Europa Liberă: Domnule Sturza, dacă ar fi să vă referiţi la anul care s-a călătorit, s-a epuizat, ce adjective credeţi că i s-ar potrivit mai bine? Cum l-aţi descrie în câteva epitete?

Ion Sturza: „În câteva este foarte complicat, pentru că a fost una cred că dintre cele mai dinamice perioade de dezvoltare a Republicii Moldova. Pe de o parte, am avut evenimentele legate de Ucraina, care au avut impact asupra noastră, evenimentele legate de integrarea europeană, un pas foarte important şi sesizat de către populaţie, cum ar fi liberalizarea regimului de vize, am început implementarea Acordului de Asociere. Multe lucruri s-au întâmplat în acest an, cu conotaţii pozitive, este greu astăzi, la acest moment, să înţelegem importanţa lor istorică pentru ţară. Şi în acelaşi timp au avut loc şi lucruri mai puţin plăcute, dar până la urmă traiectoria rămâne destul de clară.”

Europa Liberă: Domnule Sturza, unii spun că în vremea de astăzi a conduce un stat, chiar şi minuscul, cum este Republica Moldova, e o meserie mult prea complicată.

Ion Sturza: „Chiar dacă nu vorbim despre un stat, vorbim doar de o companie care are câţiva angajaţi, este o sarcină destul de complicată. În afară de cifre, în afară de activitate birocratică, ai de a face cu oamenii. Este foarte complicat, atunci când gestionezi oamenii, mai ales când vorbim totuşi de o ţară. Calificarea de management e necesară, cunoştinţe elementare economice, cunoştinţe în domeniul legislaţiei, dar şi nişte calităţi umane, bun simţ, patriotism, respect faţă de populaţie, faţă de oameni. Aceasta este foarte important.”

Europa Liberă: Partidele pregătesc asemenea oameni? Este şcoala de partid o forjerie de cadre?

Ion Sturza: „Nu cred că este. Pentru că ei nici nu ajung să gândească strategic, activează mai mult tactic, de la alegeri la alegeri, de la o criză la alta. Din păcate nu putem spune, cel puţin ultimii ani, că partidele au avut posibilitatea sau răgazul să se concentreze pe construcţia de partid clasică, inclusiv să se gândească la o rezervă de cadre.”

Europa Liberă: Dar există Academia care pregăteşte cadre de administrare.

Ion Sturza: „Da. Noi aici totuşi trebuie să facem o diferenţiere între funcţiile politice – care au specificul lor, funcţiile de miniştri, de activişti de partid, funcţiile din Parlament – şi cele de funcţionari de stat. Sunt de acord cu dumneavoastră că funcţionarii de stat, calificarea lor lasă mult de dorit din simplul motiv că ei sunt foarte influenţaţi de schimbările politice. Ei ar trebui să aibă grijă de ţară şi să rămână permanent în funcţie şi unicul criteriu de apreciere a lor să fie profesionalismul.”

Europa Liberă: Domnule Sturza, haideţi să facem o ceată de urători imaginară. Cu cine aţi merge la urat, la semănat? Nu neapărat din Chişinău, nu neapărat din Republica Moldova.

Ion Sturza: „Marea revelaţie a anului care se scurge este că am descoperit foarte mulţi tineri de calitate din Republica Moldova şi în interiorul ţării, şi în afara ţării. Nu aş fi vrut să fac acum public o listă, o fac pentru mine, vreau să o lansez în lunile următoare, sunt speranţele Republicii Moldova. Cu ei aş merge nu numai la urat, aş merge şi la orice provocare de orice gen.”

Europa Liberă: Dar vă simţiţi suficient de tânăr ca să faceţi echipă cu ei?

Ion Sturza: „Nu e importantă vârsta biologică. E important cum te simţi. Cred că nu e un secret, chiar aici, la oficiul central al companiei mele, am peste 200 de tineri până în 30 de ani care fac lucruri formidabile, care ne aduc foarte multă energie şi de la care eu mă inspir foarte mult în ceea ce fac zi de zi. Deci, o combinaţie între o experienţa ca a mea, de 30 şi ceva de ani, cu cea a entuziasmului tânăr este o reţetă de succes.”

Europa Liberă: Este un Silicon Valley românesc?

Ion Sturza: „Nu aş folosi aşa terminologie tare, dar sunt lucruri inspirate din Silicon Valley, pe care, după cum am spus nu o dată, de câteva ori le-am trecut deal-vale, Est-Vest, la pas.”

Europa Liberă: Întrebarea tranşantă: vă implicaţi mai mult în politică decât v-aţi implicat până acum, în anul care vine?

Ion Sturza: „În politică, nu. În activitatea societăţii civile, da.”

Europa Liberă: Deci, vă aşteptăm pe post de Moş Crăciun.

Ion Sturza: „Moş Crăciun este din domeniul basmului, eu voi veni în realitate.”

*

Și pe final vocea străzii, opinii adunate de stagiara Europei Libere Corina Morozan despre anul care a trecut.

-„A fost un an trist, din cauza tragediei din Ucraina. Acasă, în Moldova, a fost un an al schimbărilor, avem o nouă guvernare. Eu mă bucur că avem aici oameni deștepți, tineri talentați care nu au lăsat țara de izbeliște.”

-„2014 – ceva istoric pentru Moldova, ne debarasăm de Rusia, unde e haos, anarhie, dictatură și războaie.”

-„Eu l-aș compara cu o portocală, de obicei coaja portocalei nu este netedă și nu este perfectă, dar dacă ajungi la miez, e dulce și suculent.”

-„Eu am fost foarte dezamăgită de aleșii noștri, de comportamentul lor. Mi se dă așa o senzație că lor nu le pasă ce se face uite aici, în stradă. Și aceasta e foarte rău.”

-„Eu cred că a fost un an productiv. Din punct de vedere economic, cineva mult a câștigat, alții foarte mult au pierdut. În prezent poporul mult pierde, foarte mult pierde poporul. Din cauza că salariile le plătește bugetul, dacă se compensează din dolari, practic, ei cum plăteau 100 de dolari, așa și plătesc 100 de dolari, măcar că le transformă în mii de lei. Poporul a pierdut – statul a câștigat.”

-„Probabil că a fost un an de perspectivă, un an care a însemnat foarte multe schimbări radicale, dar care urmează a avea un viitor. Pentru ca să faci ceva diferit, trebuie să mergi spre schimbări neobișnuite și la nivel personal în carieră, în relații, în familie, și la nivel de țară.”

-„Socot că un an benefic a fost, Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, eliberarea de vize. Eu cred că pozitiv, pozitiv. Negativ că se păstrează încă pe viitor oligarhii la putere, dar eu cred, cu ajutorul Uniunii Europene, îi vom da jos, justiția va funcționa.”

-„Cea mai mare emoție pe care am simțit-o în plan social a fost stresul pentru că mă așteptam la rezultatele alegerilor. Și aceasta probabil că a fost pentru toți cetățenii ceva diferit și neobișnuit și uneori, să zicem așa, comic, pentru că niciodată nu m-am așteptat la anume așa rezultate. Tocmai de aceasta a fost stresant.”

-„2014 a fost un an sângeros care din start a pășit cu stângul, aici mă refer la evenimentele din Ucraina. Mulți dintre noi au prieteni, rude sau cel puțin cunoștințe care locuiesc acolo. Am și eu oameni dragi care deja au pierdut pe cineva în acest război. E dureros și faptul că oamenii care s-au adunat, care știau unde merg și ce își doresc, pentru ce sunt gata să lupte, astăzi, sunt debusolați și deziluzionați. Noua guvernare, practic, nu a schimbat absolut nimic. Toate așteptările lor au rămas plutind în aer.”

-„Acum 2014 ne creează senzația de nedumerire și mare confuzie pentru că simt că suntem la răscruce.”

-„Anul 2014 l-aș compara cu o muzică indiană din filmele Bollywood.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG