Linkuri accesibilitate

Invitata serii este Elena Cioina.

„Platforma E-Sănătate.MD continuă investigația despre banii publici cheltuiți de Ministerul Sănătății pentru dezvoltarea sistemului informațional automatizat pentru medicina primară. Astfel, Centrul Național Anticorupție a anunțat că s-a autosesizat în cazul acestui soft și modului cum au fost cheltuiți 1 milion de euro, pentru „reparația” lui. Instituția spune că a realizat deja o anchetă internă, iar după examinarea tuturor aspectelor urmează să se decidă dacă se va porni sau nu o cauză penală. Vom aminti că Ministerul Sănătății a organizat o licitație și a desemnat câștigător un agent economic pentru extinderea unui soft deja existent pentru medicina primară și nu pentru elaborarea unuia nou.

Avem legi, însă nu suntem gata să le punem în aplicare. Este vorba despre acoperirea cheltuielilor pentru exoprotezele și implanturile mamare și pentru reabilitarea pacienților cu tumori maligne ale capului și gâtului. Legea Ocrotirii Sănătății a fost completată pe 20 iunie cu câteva articole care prevăd că acestea să fie asigurate de către stat în baza poliței medicale. După jumătate de an însă lucrurile bat pasul pe loc. Institutul Oncologic încă nu a făcut procurările, astfel că femeile care au suferit o mastectomie trebuie să mai aștepte cel puțin trei luni.

În cadrul campaniei de promovare a a cunoștințelor despre fibroza chistică „Ajută-l să crească mare”, Sorina Bujarov a încercat să afle ce cunosc medicii de familie moldoveni despre această maladie rară. În linii generale doctorii știu că este o boală care afectează plămânii și sistemul digestiv, dar mai multe detalii ne-au sugerat să le căutăm pe internet, pentru că, au precizat, ei tot de-acolo se informează. Unii au încercat să ne convingă că fibroza chistică nu are nimic în comun cu medicina de familie, iar altora li s-a părut suspect că jurnalista le adresează asemenea întrebări, fără să aibă studii medicale.

Alte trei companii private care prestează servicii medicale au fost contractate în acest an de către Compania Națională de Asigurări în Medicină, fără ca acestea să dețină certificatul de acreditare, obligatoriu pentru a obţine bani publici. Este vorba de o instituţie medical private din Ungheni, alta din Grimăncăuți, Briceni și cea de-a treia din Capitală. Deși CNAM, care este principalul finanțator al sistemului sănătății și care gestionează bani publici, își încalcă propriile acte departamentale, nu reacționează în niciun fel la solicitările presei de a-și explica acțiunile. Directorii nu răspund la telefon, fie îl închid, iar Executivul, în gestiunea căruia se află Compania Națională de Asigurări în Medicină, a avut un răspuns scurt - că a cerut instituţiei, precum și Ministerului Sănătății să-și prezinte poziția, fără a oferi alte detalii.”

XS
SM
MD
LG