Linkuri accesibilitate

Seria evenimentelor de neconceput pentru America și faima ei de mare putere se lungește. Ea cuprinde deja: jocul de-a v-ați ascunselea nucleară cu un Iran care iese de ani mulți basma curată, ghionturile încasate de la Vladimir Putin în Crimeea și Estul Ucrainei, deschiderea către primăvara arabă soldată cu o iarnă sîngeroasă în tot Orientul Mijlociu. Tot aici se așază autogolurile răsunătoare semnate cu propria mînă de administrația Obama. Între ele se remarcă bizarul Raport asupra torturii la interogatoriile CIA, ideea de a restabili relații normale cu Cuba, fără nici o promisiune de normalizare a statului comunist cubanez, amnistia care a iertat milioane de persoane intrate ilegal în țară și invită alte cîteva milioane să facă la fel și simpatia pentru ideea că poliția americană e o bandă de rasiști, iar populația de culoare o masă de victime.

Ce mai lipsea? După zicala care cere bal, dacă e bal, lipsea ridicolul. Nici o problemă! Ridicolul a încununat unul din cei mai proști ani ai uneia din cele mai proaste administrații americane. În cîteva zile de slăbiciune și confuzie, tradiția libertății și forța Constituției americane s-au făcut mici și s-au așezat la picioarele uneia din cele mai adînci și îndelungate tiranii cunoscute în istorie.

Dincolo de simpatie sau ostilitate, peste tot în lume libertatea de expresie e idealizată sau criticată, dar asociată permanent cu felul de viață american. Fie că e dorită, fie că e respinsă, libertatea de a spune și de a crede fără teamă și îngrădire e ceva foarte american. Sau a fost. Tradiția libertății americane e pusă, acum, la îndoială de o administrație care conduce în numele valorilor liberale. Pentru ca ironia să fie totală, filmul acestor evenimente, care amestecă ridicolul și decepția, pornește de la un film, adică de la cea mai americană și mai răspîndită formă de expresie a lumii contemporane.

XS
SM
MD
LG