Presa de la Chişinău îşi concentrează atenţia astăzi pe modul în care sunt tratate investiţiile realizate în Republica Moldova din banii contribuabililor americani. Este vorba despre zeci de milioane de dolari donate de fondul american Compact menit să combată sărăcia. În atenţia presei subiectul a ajuns după ce s-a constatat că pe şoseaua Sărăteni-Soroca, recent reconstruită, s-au produs zeci de cazuri în care oamenii au devastat infrastructura abia instalată.
Editorialistul Victor Ciobanu scrie în acest sens în „Ziarul Naţional”: am văzut recent la ştiri „cum moldovenii îşi manifestă recunoştinţa faţă de ajutorul occidental”. „Zeci de indicatoare rutiere de pe traseul Sărăteni-Soroca, reparat recent pe banii poporului american, au fost demontate şi deteriorate. Iar parapetele de pe marginea drumului au fost smulse de locuitorii satului Căpreşti, raionul Floreşti, deoarece acestea le încurcau atunci când îşi duceau animalele la păscut. Au mai fost furate şi becurile de pe pilonii iluminării stradale”, menţionează autorul. „De 23 de ani, deja URSS nu mai este. Dar sovok-ul în noi încă mai trăieşte. Mai mult – acesta se reproduce la tinerii care nici măcar n-au apucat să trăiască pe atunci!”, constată cu acest prilej editorialistul.
Şi editorialistul Mircea V. Ciobanu publică în „Jurnal de Chişinău” un articol pe acest subiect. „Tot ce s-a schimbat (spre bine) în Republica Moldova a fost din donaţii”, constată autorul şi continuă: „Grădiniţele s-au reparat pe bani româneşti, maşinile au fost dăruite la fel de guvernul român, şoseaua cea mai performantă au făcut-o drumarii români pe bani americani”. A propos, oare nu din acest motiv, al ne-participării băştinaşilor, acum se fură tot ce constituia infrastructura acestor drumuri?, se întreabă în context publicistul. Dl Ciobanu mai menţionează, între altele, că „oficialii din UE ne dau de înţeles tot mai evident că îi îngrijorează felul în care sunt cheltuiţi banii donatorilor europeni şi că aşteaptă reforme în urma investiţiilor pe care le fac în Republica Moldova. Recenta intervenţie a lui Pirkka Tapiola a fost cât se poate de explicită: Uniunea Europeană acordă asistenţă Republicii Moldova, dar nu stă în responsabilitatea Bruxelles-ului să adopte şi să implementeze reforme”.
Natalia Melnik scrie în „NewsMaker” că „în 2015 deficitul bugetar al Moldovei ar putea atinge cota de 7,1% din PIB, cum avertizează FMI. Cauza principală ar fi cheltuielile prea mari pentru problemele sociale pe care autorităţile le-au admis înainte de alegerile parlamentare”. Potrivit autoarei, „pentru redresarea situaţiei FMI recomandă Guvernului să controleze mai bine cheltuielile bugetare”. „Experţii consideră că intervenţia FMI este un semnal că partenerii pentru dezvoltare ai Moldovei - în primul rând UE – vor cere în continuare cu duritate tot mai mare autorităţilor RM să realizeze reforme sistemice”.
Jurnalistul Dmitri Ciubaşenco scrie, cu exces subliniat de seriozitate, în „Panorama” despre o „instrucţiune pentru negocieri”, aparţinând PDM, pentru formarea coaliţiei de guvernare. În această instrucţiune, PDM ar recomanda reprezentanţilor săi mai multe, inclusiv: „Nimic personal. Doar business. Niciodată nu dezvăluiţi intenţiile noastre. Propuneţi-le partenerilor ceva imposibil de refuzat. Partenerii trebuie să ceară cu respect; ei trebuie să-şi propună prietenia. Partenerii au dreptul să prezinte contul pentru serviciile lor; la urma urmei noi nu suntem comunişti. Noi suntem împotriva vărsărilor de sânge, acestea ar aduce cheltuieli suplimentare. Etc.
„Timpul” titrează: „Jaf. Trei bănci din Moldova au transferat în Rusia peste 900 milioane de dolari”, citându-l pe Veaceslav Ioniţă, preşedintele comisiei parlamentare Economie, Buget şi Finanţe în Legislativul care-şi încheie mandatul în curând. Dl Ioniţă, care este acuzat de foştii săi colegi liberal-democraţi de părtinirea şi reavoinţă în modul în care prezintă informaţiile, a scris pe blogul său că „nimeni nu a observat un fenomen uimitor, care are loc la noi odată cu venirea „investitorilor ruşi” în Moldova, prin achiziţionarea Băncii de Economii (BEM).
Surprinzător, dar din acel moment, Moldova a devenit ea însăşi „un investitor ”. […] În total din momentul venirii „investitorului rus” la BEM, băncile au scos din ţară circa 900 mil. USD”, afirmă deputatul citat de „Timpul”.
Nicolae Negru scrie în editorialul său din „Ziarul Naţional că „Băsescu a „legalizat” relaţia „specială” a României cu Republica Moldova, transformând-o într-un „proiect de suflet”, afirmând principiul „două state, un singur popor”, redându-ne, nu numai în vorbe, dreptul de redobândire a cetăţeniei române, provocând astfel scrâşnet de dinţi la Moscova, enervând şi Berlinul, care avusese, un timp, iluzia că poate contribui la pacificarea şi civilizarea Rusiei, că o poate determina să-şi retragă trupele de pe Nistru, în schimbul modernizării şi edificării unui nou sistem de securitate în Europa”.
