Linkuri accesibilitate

Ce vrea să facă noul președinte de la București pentru R. Moldova


Klaus Iohannis în Parlamentul de la București, 21 decembrie 2014.

Klaus Iohannis în Parlamentul de la București, 21 decembrie 2014.

Klaus Iohannis: rezultatul alegerilor din R.Moldova obligă România să fie „sprijinul cel mai important al fraților de peste Prut”.

Klaus Iohannis și-a început în mod simbolic prima zi a mandatului său de președinte printr-o întâlnire de lucru cu premierul Victor Ponta, pe care l-a de altfel învins la scor în turul doi al prezidențialelor din 16 noiembrie.

În acest fel noul șef al statului român a vrut să regleze fără martori, încă de la început, relația pe care urmează să o aibă cu Victor Ponta și să demonstreze că va lucra îndeaproape cu executivul pentru a-și putea pune în operă programul cu care a câștigat alegerile. O relație instituțională corectă așa a definit, președintele ales al României felul în care va interacționa cu un guvern de altă altă culoare. Semnalul pe care l-a dat astăzi Klaus Iohannis prin discuția între patru ochi cu fostul său oponent este că vrea să colaboreze cu premierul și să treacă peste resentimentele din campania electorală.

Într-una din dezbaterile televizate dinaintea celui de al doilea tur, premierul a încercat să-l pună la punct pe Klaus Iohannis cu replica: „să fiți ăla de la mine din birou, cuminte. Cuminte și calm”.

„Biroul este țara” i-a răspuns atunci Iohannis. După întâlnirea deluni , premierul a anunțat pe Twiter că „prima consultare instituțională cu președinte a fost extrem de utilă, serioasă și eficientă” și că „lucrurile intră pe făgașul normal”, făcând aluzie la confruntarea permanentă pe care a avut-o cu Traian Băsescu.

Președinția nu făcut însă nici un comentariu despre această întâlnire, despre care Victor Ponta precizase că este despre prioritățile guvernării, despre actualitatea politico-economică și colaborarea guvern-președinte.

Klaus Iohannis a conturat în discursul său de după depunerea jurământului în fața plenului reunit al parlamentului că președinția sa se va baza pe consens. Un principiu pe care vrea să-l introducă atât în ceea ce privește politica internă, cât și în cea externă.

În acest context, președintele român a reluat o parte din ideile enunțate în programul său prezidențial, cum ar fi cea referitoare la construirea unui „consens politic și social” pentru a fixa ca prioritate națională parcursul european al Republicii Moldova.

Iohannis a mai explicat că rezultatul alegerilor din Republica Moldova obligă România să fie „sprijinul cel mai important al fraților de peste Prut”, astfel încât „obiectivele lor de integrare europeană să se transforme din deziderat în realitate”.

Președintele Iohannis a propus Parlamentului, partidelor din România, dar și actorilor sociali și din mediul academic „să organizeze un consens național în jurul acestui obiectiv”.

În programul său prezidențial, Klaus Iohannis remarca existența celor două tipuri de declarații publice referitoare la R. Moldova: pe de o parte angajamentul ferm al Bucureștiului de a sprijini Chișinăul în drumul său european, iar pe de altă parte, ideea reunificării celor două state: „ar fi o eroare să le consideră contradictorii”, se precizează în document. „A pune reunificarea împotriva integrării e greșit și inutil”, se mai spune în programul lui Iohannis, în care se argumentează că „reunificarea este alternativa pe care doar Bucureștiul o poate oferi și doar Chișinăul o poate accepta și beneficia de ea”.

Republica Moldova rămâne așadar o prioritate și pentru noul președinte, așa cum a fost și pentru Traian Băsescu. Instrumentele lor de lucru vor fi, însă, în mod clar diferite, iar în locul declarațiilor ușor bombastice și cu iz naționalist, preferate de Băsescu, s-ar putea ca Iohannis să folosească instrumentele diplomatice, negocierile și, așa cum a subliniat duminică în parlament: „formulele de acțiune concrete pentru ca sprijinul nostru față de Republica Moldova să fie efectiv și eficient”.

XS
SM
MD
LG