Linkuri accesibilitate

Doar Pro TV Chişinău şi postul public TV Moldova 1 au tratat echilibrat campania electorală


Concluzii ale raportului final de monitorizare a mass-mediei în timpul campaniei electorale.

Câteva organizații neguvernamentale care au monitorizat instituțiile media în campania electorală au spus că partizanatul politic a atins cote fără precedent în ultimii ani, iar echidistanța a devenit mai degrabă o excepție.

Recenta campanie electorală a arătat că mulţi dintre jurnaliştii din Moldova au devenit agenţi electorali direcţi, iar presa în ansamblu a regresat, este de părere directorul Asociaţiei Presei Independente, Petru Macovei.

Petru Macovei

Petru Macovei

Potrivit expertului, din cele 12 posturi TV monitorizate doar Pro TV Chişinău şi postul public de televiziune Moldova 1 au tratat echilibrat campania electorală. Dintre posturile de radio, postul public a avut un comportament acceptabil şi corect. Câte una-două instituţii din presa scrisă şi cea on-line au tratat subiectele electorale cu echidistanţă şi corectitudine, mai arată raportul final al monitorizării mass-media în campania electorală.

„Dacă privim campania electorală ca pe un examen şi ne referim în general la mass-media din Moldova, cred că mass-media din ţara noastră a luat un 6 cu foarte mari rezerve, pentru că am avut foarte multe instituţii, în special cu acoperire naţională, care au fost model de partizanat politic în loc să fie model de reflectare obiectivă. Şi mă refer, în primul rând, la televiziunile care sunt parte a trustului deţinut de Vladimir Plahotniuc, care au favorizat masiv Partidul Democrat. Am avut şi televiziuni care au favorizat Partidul Liberal Democrat şi alţi concurenţi”.

Faţă de alegerile din 2010, în ultima campanie au existat mai multe instituţii media şi un pluralism mai mare a prezenţei actorilor. Totuşi, încălcările deontologice ar putea fi o recidivă periculoasă a jurnalismului de partid de odinioară, crede şi experta Asociaţiei Presei Electronice Aneta Gonţa. Ea a spus că legislaţia electorală şi regulamentul de reflectare a campaniei electorale mai permisive nu au generat a atitudine creativă a mass-media, ci dimpotrivă au dus la situaţii când undele posturi TV au organizat dezbateri la ora 6 dimineaţă, iar altele nu le-au organizat deloc. Totodată, Aneta Gonţa crede că autoritatea de reglementare în audiovizual a avut o atitudine formală.

Preşedintele CCA, Dinu Ciocan, a spus însă că radiodifuzorii au fost sancţionaţi pentru abaterile lor. „Ceea ce putem face noi doar să sancţionăm. Care este soarta acestor sancţiuni şi ce urmează după aceste sancţiuni este altă întrebare”.

Preşedintele CCA a afirmat că unele instituții media au ignorat cu desăvârşire autoritatea de reglementare în audiovizual. Nu doar că nu au mers la şedinţele în care se discuta despre programele lor, dar nici măcar nu au dorit să-şi expună în scris poziţia. Mai mult, posturile Canal 2 şi Canal 3, care nu au organizat dezbateri electorale aşa cum se angajase, au atacat sancţiunea CCA în instanţă, iar magistraţii au suspendat decizia chiar pe durata campaniei.

Atât rapoartele de monitorizare ale organizaţiilor media, cât şi cele ale CCA arată că posturile publice de radio şi televiziune pentru prima dată au fost nepărtinitoare. Lucru care o bucură pe vicepreşedinta PL, Corina Fusu, fostă jurnalistă la postul public.

Corina Fusu

Corina Fusu

„Compania Teleradio-Moldova a dat examenul pe o notă, să zicem, satisfăcătoare. Eu aş dori ca Moldova 1 şi Radio Moldova să devină cele mai credibile, pentru că doar aşa putem face faţă acestei concurenţe absolut păguboase şi asupra acestui partizanat politic sau partinic, care se observă în ultimul timp”.

Experţi media, dar şi factori de decizie din domeniu consideră că pentru a îmbunătăţi starea de fapt sancţiunile trebuie să fie mai dure, întrucât astăzi un radiodifuzor care admite derogări poate risca o amendă de 5.400 de lei, pe când un minut de publicitate ajunge la 6.000 de euro.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG