„Rezoluția adoptată săptămâna trecută de Congresul american (prin consens unanim atât în Senat, cât și în Camera Reprezentanților) prin care autorizează acordarea de sprijin militar letal Ucrainei și instituirea unor sancțiuni noi împotriva Rusiei este importantă mai mult prin ceea ce lasă deoparte decât prin ceea ce conține”, scrie Cristian Câmpeanu într-o analiză publicată de „România liberă”. Articolul explică, nu fără amărăciune, renunțarea în ultimul moment la formulările care ar fi făcut din Ucraina, Georgia și Moldova „aliați majori non-NATO“ ai Statelor Unite: e vorba de menajarea atitudinii încă reținute a europenilor. E totuși lucru bun, arată Câmpeanu, că americanii au posibilitatea să livreze arme letale Ucrainei și să sancționeze mai dur Gazprom, chiar dacă nu e iminent că o vor face. În Europa, principalul susținător al unei atitudini ferme față de Rusia, cancelarul german Angela Merkel, are probleme să păstreze unitatea pozițiilor față de Rusia, și nu doar în Europa, ci și în propriul guvern. Cum Comisia Europeană se pregătește să-și direcționeze sprijinul spre grupul statelor din Balcanii de Vest, între care în zadar s-a chinuit președintele Traian Băsescu să includă și Moldova, Chișinăului nu-i rămâne decât să facă „ce trebuie în materie de reforme și combaterea corupției”. Uniunea Europeană va fi astfel pusă ”în fața obligației de a oferi sau refuza perspectiva aderării Republicii Moldova”, se mai arată în articolul din „România liberă”.
Pe site-ul Ziare.com, Constantin Pescaru publică un documentar despre evoluția livrărilor de petrol și gaze dinspre Rusia spre Uniunea Europeană. Scăderea cotației mondiale a petrolului a antrenat o scădere însemnată și a prețului gazelor, iar articolul dă informații asupra impactului înregistrat de economia Federației Ruse. Prin rezervele proprii și cele stocate, România pare asigurată în fața pericolului unei crize a gazului provocată de Rusia în această iarnă, spune analistul de la Ziare.com.
Victor Ponta a reușit să treacă prin parlament un nou guvern. Trebuie că e foarte satisfăcut de performanța sa, scrie Dan Cristian Turturică în „România liberă”. Cabinetul ar fi însă „o nouă înfrângere”, după cea înregistrată de social-democrați prin pierderea prezidențialelor de către Ponta. Premierul e un politician deja „îmbătrânit”, privit cu maximă neîncredere de partenerii României, din SUA și UE. Misiunea cea mai grea apasă pe umerii noului președinte, Klaus Iohannis, care își va prelua mandatul duminică 21 decembrie. El vine la Cotroceni pe un val de entuziasm, care ar trebui menținut, prelungit și exploatat cât de mult posibil. ”Guvernul Ponta IV nu este dispus să intre în rezonanță cu unda de șoc” a acestui entuziasm, scrie Turturică. Dimpotrivă, scopul ar fi este exact unul opus: vrea să o atenueze, sperând că se va stinge în curând. Fără figuri noi, convingătoare, cabinetul are doar rostul de a-i câștiga ceva timp șefului său, Victor Ponta.
„Formula guvernamentală (...) a mers pe principiul repartizării echitabile a ciozvârtelor puterii”, scrie și Andreea Pora în „22”. Ceea ce flutură Ponta, și anume măsuri de limitare a puterii ”baronilor locali”, nu e decât praf în ochi. PSD nu are de ce să susțină așa ceva. ”Baronii” au și înțeles că e vorba de disperarea lui Ponta. Andreea Pora presupune că, de fapt, liderul PSD își pregătește mai degrabă ”prăbușirea controlată”, ”ieșirea din scenă în postura de victimă reformistă” a colegilor săi de partid.
