Linkuri accesibilitate

Conținutul Raportului, mai precis al Rezumatului, care a fost pus la dispoziția presei și a publicului larg, e o lectură tulburătoare. Cazuri de presiune fizică și violență, tehnici de amenințare și erori de identificare soldate cu suferințe pentru persoane diferite de suspecții căutați sînt prezentate în detaliu și transmit o impresie deplorabilă.

Însă Raportul nu conține, cum ar fi de așteptat, adevărul indubitabil. Asta, pentru că Raportul nu face decît să readucă între aceleași coperți date și documente demult cunoscute. Nici un martor, nici un oficial CIA, nici o presupusă victimă și nici un oficial în funcție nu au fost chemați pentru a depune mărturie. Raportul e construit din date extrase din dosare pre-existente care nu sînt supuse examenului critic, confirmării și expertizei. Autorii nu pot explica de ce anume nu au procedat la examinarea critică a datelor și la audierea personajelor cheie, așa cum se întîmplă ori de căte ori o Comisie Parlamentară redactează un Raport. Autorii susțin că nu au organizat audieri pentru că pe rol se afla o altă anchetă condusă de Ministerul Justiției. Așa e dar ancheta Ministerului s-a înceheiat în 2012 și autorii Raportului au avut la dispoziție doi ani pentru audieri.

Concluziile Raportului sînt, dealtfel, mai mult decît discutabile. Ele reflectă mai degrabă opiniile și dorințele autorilor și nu rezistă probelor de bun simț. Astfel, Raportul conchide că acțiunile CIA și, în special, mijloacele de forță folosite nu s-au soldat cu rezultate. Concluzia e, pur și simplu, enunțată, fără alte comentarii. E ușor de contraargumentat că absența unor noi atacuri și capturarea a numeroși lideri de organizații teroriste sînt chiar rezultatele pe care Raportul nu le vede.

Un articol semnat în replică de trei foști Directori și trei foști Directori Adjuncți CIA, unii Democrați, numiți de Administrația Președintelui Obama, furnizează, caz cu caz, numele și importanța teroriștilor capturați ca urmare a interogatoriilor conduse de CIA. În același articol, foștii conducători CIA aduc aminte autorilor Raportului, care susțin că interogatoriile au încălcat legea, un alt fapt incontestabil: Procurorul General al Statelor Unite, un Democrat numit de Președintele Obama, a anchetat cu, începere din 2009, la cererea Democraților, activitatea CIA și a conchis că nu au fost comise delicte.

Problema pe care o ridică Raportul e, mai degrabă, gradul lamentabil de subiectivism ostil de care politicienii se folosesc atunci cînd trebuie să ancheteze și să stabilească adevărul. Opiniile și ideologia iau locul faptelor, iar această substituire e preluată, apoi, la fel de necritic, de organizații media care prezintă aceste deformări drept adevăr. Situația e gravă. Monopolul opiniei ideologice e pe punctul de a înlocui analize rezonabil-obiective. Democrații americani ilustrează copios ascendentul pe care ideologia de stînga și curentul anti-amerian îl exercită fără scrupule.

Dincolo de regulile democratice încălcate de politicieni și de media, mesajul trimis în public de acest Raport mai mult decît dubios și de răspîndirea lui frenetică în media e un apel la defetism. Odată cu 11 septembrie 2001, America a devenit o țintă și o țară îndreptățită să se apere. Cum? După ideologia stîngii, în nici un fel. Asta dacă exceptăm legenda după care CIA ar fi aflat tot și ar fi îndepărtat pericolul dacă ar fi binevoit să poarte conversații domoale și răbdătoare cu ucigașii jurați să lovească America.

XS
SM
MD
LG