Ediția centrală a ziarului Adevărul publică în secțiunea bloguri o analiză a lui Ion Mischevca, despre articolul 11 din Constituția Republicii Moldova. Cititorii din România iau astfel cunoștință de punctul de vedere al unui analist moldovean. În opinia lui Mischevca, neutralitatea statuată în Constituția Moldovei este una pur declarativă. Orice Constituție reglementează relațiile dintre Stat șicetățeni, nu dintre un stat și alte state. Din această perspectivă, ”reiese că suntem neutri doar faţă de noi înşine”. Prevederea este inserată unilateral în legea supremă. Ion Mischevca se explică polemizând cu cei care nu ostenesc să invoce precedentul Elveției. Greșit, arată comentatorul: non-beligeranţa ”țării cantoanelor” a fost statuată în Declaraţia Congresului de la Viena din 20 martie 1815 şi ulterior reiterată în articolul 435 al Tratatului de la Versailles din 1919. Nimic de acest fel în cazul Republicii Moldova. În schimb, așa-zisa neutralitate este de multă vreme și flagrant încălcată de prezența trupelor rusești în Transnistria, se mai arată în articolul publicat de ziarul Adevărul.
Mai multe publicații, între care Evenimentul zilei, comunică rezultatele unui sondaj de opinie realizat de INSCOP la comanda ziarului Adevărul. Cercetarea arată că abia acum, la 25 de ani de la căderea regimului Ceaușescu, procentul celor care ar opta pentru democrație și nu pentru regimul comunist este semnificativ mai mare. 80,9% dintre români au preferat democrația în răspunsurile date sondajului și doar 14,3% sunt încă nostalgici după comunism. Românii chestionați de INSCOP au stabilit și că cel mai performant președinte al României democratice a fost Traian Băsescu (33%). Ion Iliescu se clasează al doilea, cu aproape 24%, iar Emil Constantinescu al treilea cu aproape 20%. Evenimentul zilei atrage însă atenția că peste un sfert din cei chestionați nu au putut răspunde acestei întrebări.
Sebastian Lăzăroiu semnează pe contributors.ro un al doilea articol despre președintele Traian Băsescu, dintr-o serie deja anunțată. De această dată, el semnalează ca principal merit al lui Băsescu întărirea instituțiilor statului. E de acord că, pentru sociologi, poate fi un paradox: cel mai puternic președinte al României a întărit instituțiile și nu a folosit puterea în scop personal. Putea să-și anihileze adversarii - ei au prosperat până al finalul mandatului al doilea. Putea să ”închidă gura criticilor” - ei se războiesc și acum cu el, deși peste câteva zile nu va mai fi președinte. Putea să încerce să-și salveze coaboratorii de pușcărie. Nu a făcut-o, chiar fratele său este condamnat și își execută pedeapsa, arată Lăzăroiu. Instituția care a beneficiat cel mai mult de libertatea de mișcare garantată de viziunea șefului statului a fost Curtea Constituțională. Prin deciziile luate la sesizările numeroase ale lui Traian Băsescu, s-au adus clarificări cruciale textului Constituției. Un exemplu între altele pomenite în articol: Președintele României poate respinge doar o singură dată, justificat, o propunere de ministru din partea premierului.
