Linkuri accesibilitate

Un interviu cu președintele Fundației „Moldova” de la Washington cu ocazia dezbaterilor din Congresul american pe marginea conflictului din Ucraina de est.

Saptamina trecuta, Senatul si Camera reprezentantilor din Statele Unite au votat un proiect de lege prin care vor fi impuse sancţiuni mai dure Rusiei pentru politica sa in Ucraina, fiind acum tintite industria militara, sectorul financiar si cel energetic. Legea, intitulata „pentru sprijinirea libertatii Ucrainei”, prevede si furnizarea de arme guvernului de la Kiev, pentru a putea lupta impotriva separatistilor pro-rusi din estul ţării.

Initial, in proiectul aprobat de Senat, se vorbea despre Ucraina, Georgia si Moldova, ca aliati „non-Nato” ai Statelor Unite. Varianta adoptata în final însa de Camera Reprezentantilor nu mai cuprinde aceasta referire, dar, asa cum ne-a declarat ambasadorul Moldovei la Washington, Igor Munteanu, în bugetul pentru 2015 al Statelor Unite sunt prevăzute resurse importante pentru consolidarea cooperării cu R. Moldova în domenii sensibile, cum sunt apărarea şi energia.

Valentina Ursu a stat de vorba cu presedintele Fundatiei Moldova de la Washington, Vlad Spanu, despre semnalul transmis de Washington regiunii, prin aceste evolutii si care au fost criticate de socialistii moldoveni si de Ministerul rus de Externe. Daca Igor Dodon si partidul sau vorbeau despre un pericol pentru neutralitatea Moldovei, Moscova anunţa masuri de răspuns, daca prevederile acestei legi, ce urmează să fie semnata de presedintele Barack Obama vor fi puse in practică.

Vlad Spânu: „Această declarație poate fi privită din două aspecte. Faptul că SUA a lărgit numărul prietenilor săi, incluzând Moldova, aceasta nu spune că Moldova, dacă este prietenă cu Statele Unite, e neapărat adversarul Rusiei. Aceasta este o abordare totalmente greșită.

Din alt punct de vedere, referitor la neutralitate, eu cred că Republica Moldova trebuie să aibă o discuție serioasă în interior, am în vedere la nivel de Parlament și la nivel de guvern, și la nivel de societate civilă, fiindcă trebuie să își pună întrebarea: faptul că Republica Moldova este un stat neutru prin Constituție a făcut ca Moldova să nu aibă trupe străine pe teritoriul său? Nu a făcut.

Pentru mine este clar că neutralitatea este o perdea după care se ascunde controlul militar al părții din stânga Nistrului de către armata rusească. Cred că va fi importantă această discuție la toate nivelele pe care le-am spus: Parlament, guvern și societatea civilă, în care să se ia o decizie referitoare la starea de mai departe a lucrurilor. Neutralitatea până astăzi nu a adus Moldovei neutralitate reală, neutralitatea din Constituție nu a adus neutralitatea reală.

Din acest punct de vedere, ar trebui să fie cerut de la Federația Rusă retragerea armatei rusești, dacă vor să recunoască într-adevăr neutralitatea, altfel, Republica Moldova este în drept să adere la NATO pentru a-și apăra suveranitatea și independența.”

Europa Liberă: Credeți că ar putea să urmeze reacții care să se răsfrângă asupra procesului de reglementare a conflictului transnistrean?

Vlad Spânu: „Orice mișcare a Republicii Moldova spre Vest are o reacție a Federației Ruse negativă și a oamenilor de la Chișinău care sunt cu viziuni pro-ruse și sunt conectați la Federația Rusă. Deci, această lege este ca o foaie de turnesol care arată atât la Chișinău, cât și la Moscova care sunt intențiile reale ale politicienilor de acolo față de Republica Moldova.”

Europa Liberă: Ținând cont de realitățile din această regiune, unde se află și Republica Moldova, credeți că mai sunt șanse reale ca să fie soluționată problema transnistreană?

Vlad Spânu: „Șansa reală depinde de factorii care au creat acest conflict – Federația Rusă. Federația Rusă, după cum au arătat acești peste 20 de ani, nu dorește și nu face niciun pas pentru a soluționa problema transnistreană în sensul care este normal să fie: reintegrarea acestei regiuni controlate militar și politic, și financiar de Federația Rusă. Aceasta ce ar însemna? Ar însemna să se caute alte căi.

Și alte căi sunt implicarea Ucrainei, implicarea Uniunii Europene și a Statelor Unite ale Americii în vederea forțării mâinii Federației Ruse de a retrage armata și prin retragerea armatei se are în vedere nu doar armata, dar și serviciile secrete care controlează populația pașnică din stânga Nistrului.

Evoluțiile de până acum, din ultimii 20 de ani, au făcut ca Ucraina să fie un actor mai mult decât pasiv și nu a contribuit decât după anul 2005 la o abordare mai serioasă a problemei transnistrene. Însă, odată cu cotropirea peninsulei Crimeea de către Federația Rusă și războiul din Estul Ucrainei a făcut și sper că va face în continuare ca Ucraina să aibă o atitudine totalmente diferită față de regiunea transnistreană. Astfel, va fi în linie cu acele obiective și politici pe care le are Republica Moldova sau pe care ar trebui să le aibă Republica Moldova față de acest conflict și, fiind suportați de către partenerii săi vestici, SUA și Uniunea Europeană, să soluționeze acest conflict.

Să ne așteptăm de la Federația Rusă că va soluționa conflictul după cum credem noi că e bine să fie soluționat, adică să reintegreze Transnistria în restul Republicii Moldova, eu cred că este o utopie. Și va trebui de acționat pe alte căi decât s-a acționat până acum, nu negocieri de dragul negocierilor care nu aduc la nimic bun, dar sunt o metodă de a menține statu-quoul.”

Europa Liberă: Domnule Spânu, cooperarea moldo-americană acoperă mai multe dimensiuni, agricultură, comerț, se pare că și energie. Securitatea ar deveni și ea o prioritate în relațiile bilaterale dintre Chișinău și Washington?

Vlad Spânu: „Chiar din acest document, care a fost votat de Senat, se întrevăd două aspecte ale securității. Primul aspect este cel energetic, se spune că Statele Unite ale Americii vor ajuta Ucraina ca să devină independentă de gazul rusesc, aceasta implicit va ajuta și Republica Moldova, fiindcă gazul rusesc trece prin Ucraina și trece și prin Republica Moldova. Dacă Ucraina reușește să devină independentă de importurile de gaze rusești, implicit va fi ajutată și Republica Moldova.

Și a doua chestiune legată de securitatea Republicii Moldova este securitatea informațională. Deci, tot acest document ne spune că SUA va investi bani în a prezenta o informație reală pentru cetățenii din Republica Moldova atât în limba rusă, cât și în limba română, prin intermediul a două instituții media – Vocea Americii și Europa Liberă (Radio Free Europe). După cum știm cu toții, prezența mediatică rusească este foarte avansată în Republica Moldova, cum a fost și este în Ucraina, rezultatele alegerilor ne-au arătat foarte clar că populația este dezinformată referitor la ce este Uniunea Europeană, referitor la ce este NATO și referitor la ce se întâmplă în Rusia, inclusiv la atacul Federației Ruse la independența și suveranitatea Ucrainei. Și, prin extensiune, referitor și la prezența militară rusească în Republica Moldova.”

XS
SM
MD
LG