Linkuri accesibilitate

Jurnalul săptămînal al Liliei Calancea.

Nascuta la 13 septembrie 1977 în orașul Strașeni. A absolvit Facultatea de Limbi Straine de la Universitatea Libera Internationala din Chisinau, Institutul de Inalte Studii Europene si Internationale de la Nisa, Institutul Superior pentru Traducatori si Interpreti. De un an sta acasa si își creste fata.

Luni

De o saptamana ma aflu in Republica Moldova. Timpul trece infiorator de repede. M-am intalnit cu oameni, cititori ai blogului meu, cu care comunicasem doar virtual. Ma simt flatata ca ma citesc oameni inteligenti, glumeti, interesanti. Pe cei cu care n-am reusit sa ma intalnesc intre patru ochi sper sa-i vad vineri, la lansarea romanului «Regina noptii». De fapt, asta este motivul pentru care am venit la Chisinau. Scot in lume romanul de dragoste la care am muncit doi ani.

Am trecut pe la Universitatea Libera Internationala din Moldova, pe care am absolvit-o in 2002. E un sentiment aparte, atunci cand dupa 12 ani de la absolvire, esti intalnit cu caldura intre peretii in care ai studiat cinci ani. Am fost invitata de Dna Zinaida Sochirca sa-mi prezint cartea la biblioteca ULIM-ului. A fost o discutie calda cu profesorii si studentii.

Dupa masa m-am vazut cu doi cavaleri: un cititor si un jurnalist. M-am ales cu un trandafir alb si cu o sarutare de mana. Cine a spus ca in Moldova nu exista barbati galanti ?

Seara, la frizerie, mi-am pierdut un cercel de aur cu motive grecesti. Acum sunt frumoasa cu un cercel.

Marti

M-am intalnit cu foarte multi oameni pe care i-am vazut doar pe Facebook; e o descoperire interesanta, edifianta, curioasa. Decalajul nu e prea mare intre personajul virtual si personajul real, si asta inseamna, probabil, ca stiu sa apreciez oamenii obiectiv. Cei care traiesc dezamagiri dese, probabil ca au o imaginatie rupta de pamant.

De azi romanul «Regina noptii» poate fi gasit in Libraria din centru si Libraria din Hol. Imi pare ca nu constientizez bine ca sunt autorul unui roman de dragoste care isi asteapta cuminte cititorul pe raft. Imi pare ca de o saptamana am cazut in coma si tot ce se petrece cu mine: cartea, editura, cititorii, interviurile, aparitiile la TV, prezentarea cartii in fata studentilor ULIM etc., totul e doar un vis. Imi pare ca din clipa in clipa o sa aud alarma si ma voi trezi din somn la Bruxelles, in odaia in care am scris romanul.

Am gasit cercelul de aur cu motive grecesti. Nu stiam ca imi plac atat de mult cerceii, pana cand n-am pierdut unul. II voi purta la lansarea de vineri.

Miercuri

A plouat toata ziua si mi-am adus aminte de zilele umede de la Bruxelles. Daca nu erau atat de multi oameni pe strazile Chisinaului, orasul ar arata infiorator de depresiv. Noroc ca mai intalnesti unul, altul, discuti, glumesti, uiti de vremea de afara.

Simt ca bateriile se apropie de zero. Am nevoia de refugiu. Incepe sa ma irite orice fleac. E dilema ceea insuportabila cand, din oboseala, stai si te gandesti: e totusi un fleac sau conteaza ?

Seara, dupa ce i-am explicat soferului de la taxi-ul national unde vreau sa ma duca, am auzit vocea lui incurcata si imploratoare: graiti cu mine moldoveneste, va rog, ca nu inteleg niciun cuvant din ceea ce spuneti. Am ramas o clipa muta. Zic: măi, poate din enertie i-am vorbit in franceza? Recapitulez in minte vorbele. Nu. I-am vorbit in româna. Mde, e straniu sa nimeresti intr-o asa situatia cand peste doua zile lansezi o carte scrisa in română. Oare cati dintre cititorii mei o sa zica: asta nu se pricepe a scrie moldoveneste. Ia da-o-ncolo !

Pana la miezul noptii am reusit sa scriu «Craciun fericit» de 200 de ori. Sper sa placa surpriza mea oamenilor care vor veni la lansare.

Joi

In dimineata asta mi s-a facut dor de casa. De Bruxelles, de ploi.

Am pus la punct ultimele detalii legate de lansare. Parca totul e gata si maine va fi ziua cea mare. A fost o cale lunga, iar maine vom vedea daca a meritat sau nu toata calatoria.

Seara m-am asezat pe bancheta din taxi de parca m-am prabusit. L-am rugat pe sofer sa dea muzica mai incet. Credeam ca va fi nemultumit, dar el m-a intrebat daca vreau tacere completa. Zic, nu, doar micsorati sunetul ca-mi vuieste capul de oboseala. M-a intrebat daca doresc aer curat si mi-a propus un «citramon». Am nimerit peste un om gospodaros.

Astept sa-mi vad cititorul. Va fi o zi importanta in calendarul vietii mele.

Vineri

E prima zi cu soare din ultimele doua saptamani de cand ma aflu la Chisinau. Poate ca asa e un sfarsit frumos care incununeaza opera. Azi e o zi in care am cules tot ce am semanat pana acum.

Seara a fost multa lume la lansare, si am avut timp sa ne simtim bine si impliniti, macar doua ore.

In sfarsit, mi-am vazut cititorii la fața, cei cu care am comunicat ani la rand doar din spatele monitorului.

Ma voi trezi dupa o noapte lunga. Sper sa respir usurat si sa rostesc: mi s-a implinit un vis. Multumesc! Cui? Dumnezeului, universului, oamenilor, mie!

XS
SM
MD
LG