Linkuri accesibilitate

În multe țări, partidele politice aplică în mod voluntar un sistem paritar prin care femeile trebuie să ocupe un anume procent de locuri pe listele lor.

Cotele pentru angajarea obligatorie a unui oarecare număr de femei, iar în unele state a unor reprezentanți ai diferitelor minorități au primit numele de “discriminare pozitivă”.

„Discriminarea pozitivã” a pornit din Statele Unite. Este un tratament preferential aplicat unor minoritati rasiale sau sexuale, ulterior extins si femeilor. In Statele Unite, exemplul evident sint indienii, primii locuitori ai continentului, si oamenii de culoare.

In trecut, acestia au suferit sistematic de discriminare, in invatamant sau atunci cind trebuiau sa-si gaseasca de lucru. Prima lege de acest tip a fost introdusa in 1961 in Statele Unite de catre presedintele Kennedy. In 1968, legea a fost extinsa pentru a acoperi si femeile.

In acelasi timp, sistemul nu e lipsit de ambiguitati, intrucat legislatia Statelor Unite interzice aplicarea unor cote precise. In Europa, discriminarea pozitiva li se aplica in special femeilor. In multe tari, precum in tarile scandinave, femeile beneficiaza de un tratament preferential atunci cind candideaza pentru un post in institutiile statului, inclusiv in politie, armata si invatamant.

In multe țări, partidele politice aplică în mod voluntar un sistem paritar prin care femeile trebuie să ocupe un anume procent de locuri pe listele lor. In tari precum Norvegia si Franta, femeile trebuie sa ocupe cel putin un sfert din posturile de raspundere in intreprinderile mari sau in cele care beneficiaza de o participare a statului. Tot in Franta, noul presedinte François Hollande si-a respectat promisiunea de a numi femei in jumatate din posturile ministeriale. 17 din cei 34 de ministtri ai noului fuvern francez sint femei.

Prin alte tari, cei care beneficiaza de un tratament preferential, cel putin in invatamant, sint romii, tiganii. Sistemul este insa si foarte contestat, inclusiv din ratiuni constitutionale si morale. Se subliniaza ca el contravine de fapt principiului egallitatii si ca ii defavorizeaza pe cei care nu fac parte dintr-o minoritate. Rezultatul poate fi exact opus celui scontat, ducand la cresterea animozitatii majoritatii impotriva membrilor minoritatilor si la disparitia.

----------------

Un forum al femeilor de afaceri reunit săptămâna aceasta la Chişinău a cerut autorităţilor moldovene să adopte legi care ar asigura o cotă de 40 la sută de femei în conducerea instituţiilor publice şi întreprinderilor de stat. Un proiect de lege asemănător despre cota de reprezentare a femeilor în politică a fost adoptat, înainte de alegerile parlamentare, însă doar în prima lectură. Votarea în lectură finală, care ar fi putut avea un impact asupra listelor electorale, a fost amânată. În consecinţă, Parlamentul nou ales nu arată prea diferit de cel precedent, la capitolul egalităţii de gen. Faţă de alegerile din 2010 ponderea femeilor pe listele de candidaţi a crescut, ajungând la 30 la sută, au acces în Parlament însă doar cu 3 deputate mai mult. Nu e cert deocamdată dacă toate cele 21 doamne îşi vor păstra fotoliile deputat, spune expertul de Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare” Alexei Buzu:

„Patru dintre femei au şi poziţiile de ministru, cred că şi le vor păstra. Din culise se vorbește că doamna Herţa, a doua femeie pe lista PL, tot va opta să rămână la municipalitate. Atunci riscăm să aveam chiar mai puţine femei comparativ cu ultima legislatură. E un semn de alarmă pentru că vom avea mai puţine femei inclusiv în comparaţie cu media europeană, mondială şi vom avea un declin în ceea ce priveşte reprezentarea femeilor.”

Preşedinta Centrului de Resurse „Dialog-Pro”, Lilia Snegureac nu este adepta unor cote obligatorii de reprezentare a femeilor. În opinia expertei partidele politice ar trebui să aplice în mod voluntar un sistem paritar de gen, promovându-şi candidaţii sau candidatele pe criterii meritocratice, aşa cum se întâmplă în democraţiile occidentale. Lilia Snegureac:

„Am trecut în perioada sovietică prin aceste reprezentări bazate pe cote – atâtea mulgătoare să avem în Sovietul Sătesc, atâția colhoznici … nu aceasta este important. Este important să avem şanse egale pentru toată lumea. Evident, femeile trebuie să lupte pentru drepturile lor şi trebuie să obţină acea reprezentanţă nicidecum bazându-se doar pe cote. Pe de altă parte, pentru Republica Moldova atâta timp cât nu învățăm din greşelile anterioare poate ar fi bine să punem aceste cote.”

În Moldova se insistă mai cu seamă asupra impunerii unor cote de reprezentare a femeilor în politică şi în sectorul public. Am întrebat-o pe experta Lilia Snegureac dacă acest sistem de cote obligatorii ar trebui să cuprindă, bunăoară, persoanele cu dizabilităţi sau reprezentanţi ai minorităţilor? Cu siguranţă, spune Lilia Snegureac, dacă pornim de la faptul că toată lumea trebuie să aibă şanse egale. Experta se arată însă sceptică de viabilitatea unui asemenea sistem extins de cote:

„Posibil să fie bune aceste cote pentru Republica Moldova, dar cotele ar trebui să fie complementate de profesionalism, de merite bazate nu pe câte voturi ai adus partidului sau câţi bani ai investit.”

XS
SM
MD
LG