Linkuri accesibilitate

Liubomir Chiriac: „practici inovatoare, cu impact major asupra dezvoltării comunității”


La o reuniune a primarilor la Chișinău

La o reuniune a primarilor la Chișinău

Interviul dimineții cu directorul executiv al Institutului „Viitorul”.

Cei mai buni primari din ţară vor fi premiaţi astăzi în cadrul Ceremoniei Naţionale a celor mai bune practici ale Autorităţilor Locale, o ceremonie susţinută de Consiliul Europei şi Organizată de Institutul „Viitorul”. Prin ce s-au

remarcat premianţii aflăm de la directorul executiv al Institutul, Dl Liubomir Chiriac.

Liubomir Chiriac: „Programul bunelor practici a fost iniţiat în 2005 şi implementat din 2006 de către IDIS „Viitorul”, cu sprijinul financiar al Consiliului Europei. Leitmotivul bunelor practici se interpretează printr-o idee foarte simplă: să învăţăm unii de la alţii, să învăţăm de la cei care au reuşit.

În cazul de faţă, noi ne-am străduit ca să identificăm cele mai bune practici la patru secţiuni: buna guvernare, dezvoltarea economică locală, eficienţă energetică, servicii publice locale. Fiecare din practicile pe care le-am identificat şi pe care ne vom strădui să le promovăm au câteva elemente distincte. În primul rând, sunt inovatoare, în al doilea rând, au un impact major asupra dezvoltării comunităţii, şi în al treilea rând, pot fi preluate şi de către alte localităţi.”

Europa Liberă: Domnule Chiriac, unii s-ar putea întreba: până la urmă primarii sunt aleşi ca să muncească bine şi pare oarecum straniu să fie premiaţi pentru acest lucru or, de asta au fost aleşi de săteni. Ce-i împiedică pe unii să fie la fel de buni ca acei pe care îi premiaţi dumneavoastră?

Liubomir Chiriac: „În primul rând, acestea sunt nişte premii pentru încurajare, pentru motivare, sunt nişte premii simbolice şi primarii sunt mândri atunci când le primesc. Pe de altă parte, să nu uităm că oamenii respectivi depun eforturi, depun foarte multă energie şi trebuie cumva încurajaţi. Nu întotdeauna o face statul, nu întotdeauna o fac autorităţile centrale, şi de ce nu, societatea civilă, în cazul dat Institutul nostru n-ar avea acest drept, pentru ca să stimulăm această mişcare, mişcarea bunelor practici în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Din punctul dumneavoastră de vedere, şi bănuiesc că aţi stat de vorbă cu foarte mulţi primari, care ar fi provocările astăzi, în faţa unui primar, ca să aibă o localitate model, ca să fie cel mai bun?

Liubomir Chiriac: „Cred că sunt mai multe provocări. În primul rând, aş menţiona lipsa de resurse umane pregătite pentru a face faţă la nivel local, nu sunt foarte mulţi tineri pregătiţi, care ar dori să rămână în localităţi şi să lucreze în continuare.

În al doilea rând, este lipsa finanţelor şi nu întotdeauna pentru ceea ce programează ei să realizeze, se identifică resursele financiare necesare. Evident, primarii nu întotdeauna au o viziune clară despre ce ar trebuie să facă pentru prosperarea comunităţii. De aceea, prin programul respectiv, noi ne-am străduit să arătăm unele modele care au impact asupra dezvoltării comunităţilor.”

Europa Liberă: Dar pe parcursul anilor, spuneaţi că din 2006 aţi început să premiaţi primarii, cum vă asiguraţi că aceste bune practici sunt împărtăşite şi altor colegi, altor primari din ţară?

Liubomir Chiriac: „Sunt mai multe mijloace de a disemina practicile respective. Noi, în contextul respectiv, edităm de fiecare dată o antologie a bunelor practici ale autorităţilor publice locale din Republica Moldova, facem un film de scurt metraj în care ne străduim să arătăm ce au reuşit primarii şi cum au reuşit. Evident, la întrunirile pe care le avem cu primarii, training-uri, ateliere de lucru, inclusiv ceremonii de premiere, ideile inovatoare ne străduim să le promovăm. Noi monitorizăm, vedem în ce măsură ceea ce am promovat noi, ideile promovate prin intermediul nostru sau a altor primari, au prins viaţă, au prins rădăcini, au dat roadă.”

Europa Liberă: Puteţi să ridicaţi puţin cortina, poate fără a da nume, dar să ne spuneţi, de exemplu, trei bune practici care în anul acesta au meritat a fi premiate?

Liubomir Chiriac: „Vă spun denumirea practicii. Mă refer la o aşa practică interesantă care ar fi-administraţia transparentă, cetăţeni informaţi. Dacă s-a ajuns la un asemenea nivel de către administraţia publică locală, de acum este un pas pozitiv. Sau săptămâna anticorupţie, e o chestie care cred că ar fi bine să fie implementată şi la nivel central, sau parteneriate comunitare internaţionale, în care foarte mulţi copii din Republica Moldova merg la odihnă peste hotare, în cazul dat în România.

La o altă secţiune, aş putea menţiona festivalul etno-gastronomic „Bostaniada”, o chestiune inovatoare din punctul nostru de vedere, sau instituirea unui fond pentru tineri în satul Varniţa, care se află în zona de securitate.

La o altă secţiune, la eficienţă energetică, aş menţiona o practică care se referă la creşterea gradului de independenţă energetică a unei grădiniţe de copii, prin implementarea unui proiect Energie curată pentru copii sănătoşi. E vorba de energia de alternativă, energie regenerabilă.

Autorităţile locale încearcă să găsească soluţii pentru instituţiile publice, astfel încât să aibă mai puţine cheltuieli. La un alt compartiment - servicii publice locale - aş scoate în evidenţă construcţia unei staţii de epurare a apelor uzate sau instituirea unui centru social pentru copii cu dizabilităţi din familii social vulnerabile, acestea fiind idei care au un impact deosebit asupra comunităţii.”

Europa Liberă: Dar în astfel de iniţiative, domnule Chiriac, sunt chiar atât de importanţi banii, sau şi activismul civic al primarului contează? Ce contează mai mult, de fapt?

Liubomir Chiriac: „În primul rând, activismul civic, ideea inovatoare, implicarea cetăţenilor în susţinerea proiectului respectiv. De altfel, şi bani sunt necesari. De exemplu, ca să constitui un centru social pentru copii cu dizabilităţi, sunt necesare resurse. Nu putem să spunem nu, primăriile noastre duc lipsă de resurse financiare, dar evident, în prim-plan este activismul civic, plus ideile care pot fi generate şi care ar avea un impact special asupra dezvoltării comunităţii.”

Europa Liberă: Şi o curiozitate, domnule Chiriac, cine ar avea mai bune practici, doamnele aflate la putere în localităţile rurale sau domnii, dacă aţi reuşit să faceţi o statistică de acest fel?

Liubomir Chiriac: „Trebuie să recunosc că doamnele primari, care sunt mai multe de 100 la noi în Republica Moldova, au totuşi mai multă imaginaţie, mai multă pasiune, au mai multe idei inovatoare, sunt mai motivate şi comparativ cu bărbaţii, nu se dau bătute.”

Europa Liberă: Iată de ce sperăm că la alegerile locale de anul viitor, poate nu vom vorbi despre 100 de doamne primar. Poate se va ridica cifra, că sunt 900 de primării în ţară.

Liubomir Chiriac: „Pot să fac referinţă la comuna Budeşti, doamna Costiuc de atâţia ani reuşeşte să facă faţă tuturor provocărilor şi reuşeşte să construiască o comună model, în care infrastructura existentă este comparabilă cu a multor localităţi din ţările din Europa.”

XS
SM
MD
LG