Linkuri accesibilitate

„Gorbaciov intră oare în jocul complicat al lui Putin?” (Adevărul).

Presa din România se ocupă astăzi printre altele de explicațiile sprijinului fostului lider sovietic Mihail Gorbaciov pentru regimul lui Vladimir Putin.

Gorbaciov intră oare în jocul complicat al lui Putin? Sau ştie o altă poveste şi e cu adevărat disperat?” - se întreabă în Adevărul Cristian Unteanu. Articolul său se referă la solicitarea fostului președinte al Federației Ruse de a se organiza două summituri „într-un format de care se mai vorba odinioară în perioada ultimilor ani de dinainte de căderea Zidului Berlinului”: un summit între partenerii globali SUA-Rusia, dar şi unul între Rusia şi UE, ocazie cu care s-ar discuta „tot spectrul de probleme şi relaţii”. În opinia lui Unteanu, fraza-cheie din declarația lui Gorbaciov este: „atunci când Rusia şi SUA se îndepărtează de responsabilitatea lor specială, lumea se confruntă cu grave consecinţe”. Propunerea lui Gorbaciov ar echivala cu relansarea ideii unei reuniuni „a ultimei șanse”.

Fostul lider de la Kremlin pare să fie conștient de deriva economică riscantă a Rusiei. Nu se știe dacă are în vedere o euniune la nivel înalt cu participarea lui Putin sau fără el, dar pare-se că se emit deja ipoteze: ar urma să se discute „trasarea noii linii de demarcaţie între imperii şi a zonelor de influenţă acceptate de comun acord”. Urgența exprimată - probabil nu în nume personal - de Mihail Gorbaciov s-ar explica prin eșecul calculelor pe care și le-a făcut Rusia. Petrolul nu a putut fi menținut la minimul dorit, de 100 de dolari barilul, iar presiunea pe piețe a crescut deja, pe fondul embargourilor impuse de statele europene. Occidentul, la rândul lui, se află în fața unor schimbări majore de optică. Trebuie să crească din nou, și rapid, cheltuielile militare, iar asta se va întâmpla, după toate aparențele, pe seama bugetelor naționale ale statelor membre NATO. Nu se știe încă ce va fi, dar, spune comentatorul de la Adevărul, „ceva [...] urmează să se decidă în acest sens, deoarece altminteri, aşa cum se spunea odată, pleacă negociatorii şi la masă se aşază militarii. Singuri. Spunându-le politicienilor ce să facă. Şi atunci, de-abia atunci, poate începe dezastrul.”

Pe site-ul contributors.ro, Vasile Iuga face un tablou amănunțit al problemelor energetice ale Europei. Probleme nu sunt cu țițeiul, care în continuare se poate aduce către țările importatoare pe mare, cu costuri destul de mici, ci cu gazele naturale. Consumul european a scăzut, odată cu criza economică din 2008-2009, dar Europa este pe mai departe dependentă de gazul rusesc. Comisia Europeană a realizat un test de stres, urmărind două scenarii posibile: întreruperea totală a furnizării de către Rusia și, respectiv, oprirea tranzitului prin gazoductele din Ucraina. S-a dovedit că statele din sudul și estul Europei sunt cele mai vulnerabile, și acestea în grade diferite. Cele mai expuse sunt Bulgaria și Macedonia. România stă încă destul de bine, pentru că dispune de o rezervă proprie reprezentând 85% din necesar. Restul este importat din Rusia. Chiar și în condiții de sistare totală a livrărilor rusești prin Ucraina, România s-ar putea descurca, la limită, dar pe termen scurt. Este urgentă nevoie să se avanseze cu explorările în perimetrul Mării Negre și pe rezervele de gaze de șist. De asemenea, să fie grăbite lucrările pentru conductele de interconectare, se arată în analiza publicată de ziare.com.

XS
SM
MD
LG