Linkuri accesibilitate

Interviu cu Cristina Pereteatcu, director executiv al Amnesty International din Moldova.

E o acţiune cu anvergură internaţională de susţinere a celor privaţi de libertăţile lor, oriunde s-ar afla.

Europa Liberă: Aşadar, lansare şi în acest an a Maratonului Scrisorilor pentru Drepturile Omului, pentru a patra oară. Pentru început, cum aţi descrie Dvs. laconic acest Maraton al scrisorilor, astfel încât oricine să înţeleagă cât sens şi câtă eficienţă are o asemenea acţiune a oamenilor solidari de pretutindeni pentru a-i sprijini pe cei lipsiţi de libertăţile lor şi a-i descuraja pe cei care se consideră îndreptăţiţi să violeze aceste libertăţi?

Cristina Pereteatcu: „Laconic ar fi - că acest Maraton al Scrisorilor este un eveniment similar cu cel care a pus bazele creării Amnesty International cu 53 de ani în urmă, respectiv din acel moment de când noi existăm.Înseamnă că ceea ce facem prin aceste scrisori, prin acest Maraton își are sensul. Pentru că noi reușim să responsabilizăm guvernele represive și în mai multe cazuri ne reușește chiar și să eliberăm persoanele într-un timp destul de scurt.”

Europa Liberă: Inițiativa a fost lansată, dacă nu mă înșel, de partenerii Dvs. polonezi?

Cristina Pereteatcu: „Da. Maratonul a fost lansat din anul 2001 de colegii din Polonia și s-a bucurat de foarte mare succes. Iar din anul 2002 a devenit un eveniment de talie mondială.”

Europa Liberă: Foarte multă lume ar avea îndoieli că un torţionar sau un guvern represiv s-ar lăsa impresionat de nişte scrisori venite mai ales din ţări îndepărtate şi care i-ar cere să revină la respectul faţă de persoană şi drepturile acesteia. Cum i-aţi contrazice pe cei sceptici după a patra ediție a unei asemenea acțiuni?

Cristina Pereteatcu: „I-aș contrazice prin faptul că avem cazuri de succes și când se mobilizează 143 de țări și vin milioane de scrisori, scrisorile își fac efectul, deci asta este partea frumoasă a lucrurilor. Spre exemplu, în anul 2011 când am organizat Maratonul Scrisorilor pentru prima dată în Republica Moldova, am avut și un caz cu un blogger din Azerbaidjan, care a fost arestat pentru că lansase pe un profil Facebook o îndemnare la un protest pașnic împotriva guvernului. El a fost imediat arestat, i s-a fabricat un dosar și mobilizarea a fost atât de mare anume pe acest caz că el a fost eliberat cam la două săptămâni după Maraton.”

Europa Liberă: La modul practic, cum poate afla cetăţeanul mai multe despre victimele represiunilor din diferite ţări, astfel încât să intervină conştient, responsabil şi decis pentru a sprijini respectivele victime?

Cristina Pereteatcu: „La modul practic noi educăm asta în școli. În general suntem telefonați de mai multe persoane din Republica Moldova și asta ne bucură foarte mult. Maratonul se pregătește pe parcursul unui an. Cazurile nu se dau cu mult timp înainte ca să fie lansat Maratonul, pentru că se face o cercetare minuțioasă în fiecare caz ca să ne asigurăm că într-adevăr este foarte grav cazul dat și necesită o imobilizare mondială. Și atunci când se decid aceste cazuri, anul acesta sunt douăsprezece la număr în total, noi am selectat doar patru, noi plasăm toată informația detaliată la noi pe site, dar nu numai pe site. Anul acesta, spre exemplu, au decis să se implice mai mult de patruzeci de școli din țara noastră, noi le-am expediat tot pachetul de documente ca să fie cât mai informați pentru fiecare caz în parte.”

Europa Liberă: În aceste patru cazuri, pe scurt, ați putea să ne spuneți despre cine este vorba?

Cristina Pereteatcu: „Da. Sunt patru cazuri care geografic acoperă țări diferite și depărtate de Republica Moldova. Este vorba de un caz din Arabia Saudită unde un tânăr care a fost condamnat la zece ani de pușcărie și la o mie de lovituri cu biciul, după ce a început un forum online pentru dezbateri sociale și politice. El riscă chiar pedeapsa cu moartea, pentru că conform legii din Arabia Saudită, ceea ce a făcut el este mai presus decât Coranul și este o încălcare foarte gravă. Am ales și un caz din China, unde o activistă a fost condamnată la șase ani și jumătate de închisoare după ce a organizat un eveniment prin care a cerut Guvernului chinez să intensifice lupta împotriva corupției. Nouă ni s-a părut foarte gravă acuzația, cel puțin în Republica Moldova poți să ceri liber ca corupția să fie eradicată. Mai este și un caz din Grecia, este vorba de un atac rasist unde două persoane au fost foarte tare bătute. Și un caz din Uzbekistan, unde un fost angajat ONU a fost acuzat pe nedrept de spionaj, a fost foarte tare bătut și închis pentru douăzeci de ani după o serie de procese de judecată inechitabile.”

Europa Liberă: Persoanele născute în URSS, dna Pereteatcu, mai ţin minte campaniile în care au fost antrenate atunci de solidarizare oarecum oarbă, propagandistică, cu persoane despre care se spunea că ar fi victime, cum era exprimarea pe atunci ale cercurilor imperialiste occidentale. Ce diferenţă s-ar întreba unele din acele persoane ce diferențe trebuie văzută dintre campaniile de atunci şi maratonul scrisorilor de acum?

Cristina Pereteatcu: „Acum ne putem bucura de libertatea de exprimare și acum avem acces la informație, deci este incomparabil. Din păcate, cu mai mulți ani în urmă, cu mai multe decenii, era destul de periculos să fii activist în domeniul drepturilor omului, acum suntem liberi să fim solidari cu oamenii din alte țări și să activăm în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Am putea vorbi şi de o anumită cultură a societăţii, a comunităţii din punctul de vedere al solidarizării cu persoanele lipsite de drepturile lor fundamentale. Cum se prezintă societatea moldovenească din acest punct de vedere?

Cristina Pereteatcu: „Se prezintă foarte diferit. Ne este foarte ușor să lucrăm cu profesorii și cu elevii, deci avem o rețea destul de mare. Este mai greu să lucrăm cu avocații, spre exemplu, dar și cu cei maturi care de fiecare dată ne acuză că suntem solidari cu cazuri din alte țări și ne spun că nu facem nimic. Încercăm să le explicăm că o mișcare internațională are un pic altă menire și, de fapt, are mai multe activități. Cu atât mai mult că ceea ce se întâmplă la noi de fapt, acele încălcări, au fost și ele uneori în centrul atenției internaționale în ceea ce privește Amnesty International, doar că nu a făcut parte din Maratonul Scrisorilor, deci este mai greu. ”

Europa Liberă: Doritorii de a se regăsi în această acţiune, în acest Maraton, ce au de făcut?

Cristina Pereteatcu: „Au de făcut un lucru frumos: au de ales sau să vină la sediul Poștei Centrale până la data de 17 decembrie. Acolo sunt toate cazurile descrise și scrisorile pregătite de noi în două limbi: limba română și limba rusă. Iar cei care nu pot veni fizic, au posibilitatea să intre pe pagina noastră web și să semneze aceste scrisori, dacă nu toate, cel puțin una.”

Europa Liberă: Și înțelegem, ca să precizăm că aceasta acțiune, acest Maraton e o conlucrare a Amnesty Internation Moldova cu Poșta Moldovei?

Cristina Pereteatcu: „Exact. Ei sunt partenerii noștri al treilea an.”

XS
SM
MD
LG