Linkuri accesibilitate

UE ar trebui să devină rapid o piață unică pentru importurile energetice („22”).

Uniunea Europeană ar trebui să devină rapid o piață unică pentru importurile energetice, arată Otilia Nuțu într-o analiză publicată de revista 22. Ar fi singura modalitate de a neutraliza politica de șantaj economic a Rusiei, operată prin intermediul Gazprom. Ca piață unică, Uniunea ar fi un unic cumpărător. Gazprom n-ar mai putea să învrăjbească încheind contracte avantajoase numai cu statele prietenoase.

UE înseamnă azi 80% din ex­por­turile de gaz ale Rusiei, în timp ce Gaz­prom mai reprezintă doar 30% din im­porturile europene. De aceea a încercat din răsputeri Gaz­prom să blocheze o poziție comună a Europei, arată Otilia Nuțu. Metodele clasice nu mai merg însă. Lituania, dependentă 100% de gazul rusesc, și-a construit propriul terminal de stocare a gazului lichefiat. Se poate dispensa de importul din Rusia, ba chiar, într-un an-doi, poate furniza gaze și restului balticilor. Autoarea analizei din 22 insistă că România trebuie să demareze urgent proiectele de interconectare. Este datoare să ofere, de pildă, bulgarilor o alternativă la gazul rusesc. Retragerea Sofiei din proiectul South Stream - un proiect nerentabil, dar folosit de ruși instrument de șantaj - l-a adus pe Vladimir Putin în situația să anunțe sistarea lucrărilor la gazoduct.

Tot revista 22 publicăun articol despre recenta reuniune inter-ministerială de la Bruxelles a Alianței Nord-Atlantice. Eliza Frîncu, care semnează, constată că tonul noului secretar-general al NATO, norvegianul Jens Stoltenberg, a fost mult mai puțin categoric decât al predecesorului său, Anders Fogh Rasmussen. Stoltenberg a încercat să-i convingă pe oficialii ruşi să participe din nou la Consiliul NATO-Rusia, ale cărui întruniri au fost suspendate după ane­xarea Crimeei. Nu a reușit. Nu s-au neîndeplinit țintele pe care această reuniune și le stabilise: să asigure statele membre din flancul estic că sunt în si­guranţă în faţa unei even­tuale agresiuni ruseşti și să transmită Ucrainei, şi Moscovei, în acelaşi timp, sem­nale clare, prin care să se oprească înaintarea rusească în in­teriorul teritoriului ucrainean. Consecință: Lituania a decis să-și formeze singură o forță de intervenție rapidă, fără să mai aștepte ajutorul NATO, arată Eliza Frâncu. Concluzia articolului din 22: din nou, pare că Alianţa are mai degrabă grijă de sen­si­bi­li­tă­ţile Rusiei decât de ale statelor sale mem­bre.

Săptămânalul Capital publică o analiză a „dezastrului” produs de guvernarea Ponta în România. Premierul social-democrat promitea înainte de bugetul pe 2014 că va fi un an al investițiilor. Nu a fost. S-au consumat doar jumătate din banii alocați pe investiții și așa a putut raporta premierul excedent bugetar. Lipsa investițiilor a blocat însă economia. Nici proiectul de buget pentru 2015, care urmează să fie prezentat vineri în parlament, nu arată mai bine. Nu există o viziune economică, semnalează experții de la Capital, ci doar grija ca bugetul să se încadreze în limita de deficit bugetar convenită cu Fondul Monetar Internațional.

Ponta pierdut 12 procente de popularitate într-o singură lună și pare să fi înțeles că nu mai poate rămâne la Palatul Victoria, arată Gabriel Bejan în Evenimentul zilei. De ce nu demisionează totuși? Comentatorul vine cu o explicație: singura rațiune de a exista politic a lui Ponta a fost să i se opună lui Traian Băsescu. A pleca înainte ca Băsescu să-și încheie mandatul ar fi o umilință pe nu o acceptă. Drept care, crede Gabriel Bejan, Ponta așteaptă ziua de 21 decembrie, cînd la Palatul Cotroceni va fi instalat oficial noul președinte, Klaus Iohannis.

XS
SM
MD
LG