Linkuri accesibilitate

Vladislav Gribincea: „lupta împotriva corupției și reforma profundă a justiției să fie prioritatea numărul unu a viitoarei guvernări”


Interviul dimineții cu directorul Centrului de Resurse Juridice din Moldova.

Reprezentanţii a câteva zeci de organizaţii neguvernamentale au formulat un nou apel către partidele ce-şi doresc să creeze o coaliţie pro-europeană: un apel să se pună pe treabă şi să realizeze reforme pe care le-au ratat sau nesocotit până acum. La ce ar trebui să se gândească în primul rând politicienii, din perspectiva unor importanţi exponenţi ai societăţii civile?

Juristul Vladislav Gribincea, directorul Centrului de Resurse Juridice din Moldova, ne va împărtăşi punctul său de vedere şi al colegilor săi cu care a făcut respectivul apel.

Europa Liberă: O reformă profundă a justiţiei şi o luptă veritabilă împotriva corupţiei – este formula scurtă a cererilor adresate de mai multe organizaţii neguvernamentale partidelor aspirante la guvernare proeuropeană. De ce tocmai aceste două priorităţi?

Vladislav Gribincea: „Votul primit pe 30 noiembrie 2014, așa cum ni se pare nouă, a fost determinat de cursul european al țării și de dorința persoanelor de a avea o viață mai bună. În această zonă creșterea economică care determină

Lupta împotriva corupției și reforma profundă a justiției trebuie să fie prioritatea numărul unul al viitoarei guvernări...

o încasare mai mare la buget și respectiv un beneficiu economic pentru cetățeni este posibil doar prin investiții străine. Investițiile străine nu vor veni în țară fără garanții juridice suficiente și un nivel scăzut al corupției. Anume din acest motiv considerăm că lupta împotriva corupției și reforma profundă a justiției trebuie să fie prioritatea numărul unul al viitoarei guvernări.”

Europa Liberă: Asta sugerează, pe de altă parte, că precedenta guvernare, sau cea care se mai află încă în exercițiul formal a arătat, sau a nesocotit oarecum aceste reforme vitale pentru societatea moldovenească?

Vladislav Gribincea: „Guvernarea anterioară a lansat anumite reforme, care în opinia noastră sunt fără precedent în ultimii 15 ani în domeniul justiției și combaterii corupției. Totuși, ni s-a părut și ni se pare încă că multe din reformele anunțate fie nu au fost implementate, fie au fost mimate. Anume din acest motiv și am solicitat ca reformele în continuare să fie profunde și să ajungă la esența proceselor.”

Europa Liberă: Aţi insistat în mod special pe investigaţia cauzelor de mare corupţie, remarcând în acest sens că legislaţia Moldovei nu face distincţie dintre diferite tipuri de corupţie. Ce trebuie să înţelegem din această situaţie? Adică din această lipsă de distincţie între un caz de corupție măruntă şi altul de corupţie pe picior larg?

Vladislav Gribincea: „În concepția noastră, un organ care trebuie să investigheze cauzele de corupție are de ales între corupția mare și corupția mică, corupția mare fiind cea care dă bătăi de cap celor care investighează. Decizia pragmatică a celor care lucrează va fi - hai să investigăm cazuri minore, ca să fie mai multe la număr, ca date statistice și asta va arăta mai

Se urmează principiul peștele se strică de la cap, dar se curăță de la coadă...

bine, dar în ansamblu nu va atinge esența problemei. Adică, se urmează principiul peștele se strică de la cap, dar se curăță de la coadă. Opinia noastră este că trebuie de făcut o distincție între corupția mare și corupția mică.

Corupția mare să fie dată în competența unui organ special, independent de Parlament sau Guvern, în opinia noastră asta ar trebuie să fie o componentă autonomă a Procuraturii pe modelul românesc, iar corupția mică să fie dată în competența procurorilor obișnuiți. Aceasta va asigura faptul că acei procurori meniți să combată corupția mare nu vor avea ce face decât să se ocupe de corupția mare, corupție care la moment nu a fost văzută în dosare penale, cel puțin public.”

Europa Liberă: Această propunere se reflectă în vreun fel în concepția de reformare a Procuraturii, la care, cum bine știm, ați lucrat chiar Dvs. în fruntea unui grup de lucru? Ar mai fi șanse să apără un fel de DNA sau cum s-ar numi?

Vladislav Gribincea: „Da, această concepție este colateral atinsă în propunerea de reformare a Procuraturii, chiar și în concepția care a rezultat. Concepția este un document oarecum general. Legea, însă, noua legea cu privire la Procuratură ar trebui să pună punctele pe această chestiune. Acum noi avem două organe care combat corupția: asta este CNA (Comisia Națională Anticorupție) și este Procuratura anticorupție. Adică avem, am spune așa, doi șefi într-o bucătărie, iar atunci când sunt doi șefi într-o bucătărie, fie nu există înțelegere între acei doi, fie cei doi luptă pentru rivalitate.”

Europa Liberă: Cum s-a întâmplat că au apărut acești doi șefi în aceeași bucătărie? Care au fost rațiunile pentru care în legislație s-a menținut, iată, până la urmă existența acestor două structuri cu aceeași arie de activitate?

Vladislav Gribincea: „Probabil aceasta e determinată de realitățile politice din țară. Pe de o parte, este Procuratura cu sarcina principală de investigare a corupției, iar pe de altă parte, dorința executivului și legislativului de a controla oricum aceste procese și atunci a fost scos acest domeniu de la Procuratură și dat la un organ care este în subordinea Guvernului, ceea ce nouă ni se pare nu cea mai bună soluție.”

Europa Liberă: CNA şi Procuratura anticorupţie – cum aţi remarcat la o conferinţă de presă - s-au ocupat sau, cel puţin, lasă impresia fermă că s-au ocupat până acum doar de cazuri de corupţie măruntă. Ce le-a împiedicat totuși să se ocupe de lighioanele mari, cum s-ar zice?

Vladislav Gribincea: „Eu cred că sunt mai multe chestiuni la mijloc și trebuie să fim realiști, e puțin probabil că un lider, un conducător al CNA sau al Procuraturii anticorupție își va asuma riscul din proprie inițiativă să investigheze cauzele mari, decât dacă va fi constrâns de chestiuni administrative. Pentru confortul propriu conducerea probabil a ales să investigheze cauzele minore. Cauzele majore sunt mai greu de investigat, pe de o parte, și mai sensibile pentru politicieni, adică dau bătaie mai mare de cap conducerii.”

Europa Liberă: Constrângerile administrative - ce aveți în vedere?

Vladislav Gribincea: „În momentul în care ai de ales între o cauză mare și o cauză mică, iar în statistici asta nu face diferențe, cineva va vota pentru confortul propriu, adică va decide să investigheze cauzele mici. Eu nu cred că există suficient curaj în cei care investighează pentru a merge mai departe. Există și o problemă – cine investighează? Am impresia că există o problemă mare la capitolul personalul din aceste autorități, calitatea investigațiilor lasă mult de dorit.”

Europa Liberă: Vreți să spuneți că trebuie create mecanisme care să determine aceste structuri, sau una din ele, să se ocupe de cazuri de corupție mare?

Vladislav Gribincea: „ În opinia noastră trebuie să fie un singur organ, nu două. Și acest singur organ trebuie să aibă o competență limitată la cauzele mari. Iar un alt organ să aibă toate competențele posibile și necesare pentru investigare și aici avem în vedere atât pregătirea profesională a celor care investighează, cât și de personalul care îi asistă, gen: specialiști, ofițeri sub acoperire, ofițeri de investigație etc.”

Europa Liberă: Câteva zile în urmă, dle Gribincea, peste o sută de ONG-uri au cerut în mod expres un grad adecvat de transparenţă partidelor care intenționează o coaliție și care par a fi încremenite iarăși în negocieri secrete. Ce se întâmplă de fapt până la această oră, nimeni nu știe nimic absolut despre modul, direcția în care se mișcă negocierile? Apar fel de fel de zvonuri ciudate. Cel puțin organizațiile care au insistat pe gradul necesar de transparență, gradul adecvat al unor negocieri știu ceva despre ce se întâmplă în culise?

Vladislav Gribincea: „Joia trecută mai mult de o sută de organizații neguvernamentale au solicitat partidelor care negociază o coaliție de guvernare să introducă transparență în procesul de negocieri, aceasta presupunând informarea periodică a societății despre cum derulează negocierile și publicarea la final integral al Acordului de constituire a coaliției de guvernare.

Spre regret, până în ziua de astăzi nu am văzut o reacția la această solicitare, ba din contra. Dacă cu cinci ani în urmă liderii politici ieșeau la rampă și declarau, chiar și în termini generali, despre ce negociază, acum observăm transparență mai redusă a acestor negocieri și acest lucru ne decepționează.”

Europa Liberă: Nepartajarea în cadrul negocierilor politice a funcţiilor din sistemul judecătoresc, a oricărei funcţii de procuror, a funcţiilor de judecător la Curtea Constituţională, conducerii Centrului Naţional Anticorupţie, membrilor Comisiei Naţionale de Integritate, este o altă cerea a organizațiilor neguvernamentale. Ce-ar însemna să nu partajeze. Nici măcar să se regăsească în negocieri subiectul acesta și cum la modul practic ar pute fi obligate partidele victorioase să nu se poată nici apucă să împartă aceste poziții?

Vladislav Gribincea: „Prima este că judecătorii conform legii sunt independenți. Există organe speciale responsabile de selectarea și numirea judecătorilor. Dacă legea prevede așa, noi cerem ca după culise să nu să se ia alte decizii. Asta este unu. Și doi: cred că este timpul ca politicienii să renunțe la practica de influențare a promovărilor din justiție, dacă își doresc cu adevărat o schimbare.”

Europa Liberă: V-ați stabili un punct terminus, o dată până când veți aștepta o oarecare reacție sau un răspuns din partea acestor partide?

Vladislav Gribincea: „Liderii politici după alegerile din 30 noiembrie au declarat că ei au înțeles mesajul și că ei vor aduce schimbarea pentru societate. Noi am subscris acestor declarații și am solicitat o schimbare anume prin aceasta. Nu am văzut încă o reacție, dar sperăm totuși că aceasta solicitare va fi luată în calcul. În cazul în care nu va fi luată în calcul, sunt sigur că societatea civilă va informa publicul despre ce se întâmplă cu adevărat.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG