Linkuri accesibilitate

Cum va gestiona Agenția de Intervenție și Plăți în Agricultură imensul împrumut polonez?

La Chişinău a fost lansată o linie de creditare de 100 de milioane de euro pentru firmele agricole moldovene, pentru procurarea de utilaje și tehnologii agricole poloneze. Proiectele vor fi selectate de o structură moldoveană a Agenției de Intervenție și Plăți în Agricultură. Lansarea creditului polonez coincide cu un raport critic față de activitatea acestei agenții, publicat de Curtea de Conturi.

Curtea de Conturi spune într-un raport recent că subvențiile din bugetul de stat distribuite de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură în 2013 au ajuns la numai 0,3% din proprietari de terenuri agricole. Sunt firme mari, inclusiv întreprinderi de procesare care nu au activități de producere, se mai arată în raport. Iar subvenţiile pe care le-au primit depăşesc suma de 460 de milioane de lei.

În raportul dat publicității luni, Curtea spune că sistemul de subvenții „este afectat de deficiențe și iregularități”. Autoritățile care se ocupă de el aplică „neuniform” cadrul normativ, fără să-și asume „plenar angajamente pentru realizarea unui impact economic și social”.

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, care va selecta și beneficiarii creditului polonez lansat astăzi, nu a formulat deocamdată o reacție publică la criticile Curții de Conturi.

Într-o declarație pentru Europa Liberă, directorul Agenției, Petru Maleru, a dat asigurări că la linia de creditare poloneză vor avea acces și firmele mici.

„Au prioritatea atât la subvenţii, cât şi la acest credit toţi acei care au puterea să o facă. Sunt necesare două lucruri: capacitatea de a risca şi capacitatea de a merge înainte indiferent de ce se întâmplă. Şi atunci evident că nu toţi fermierii pot să o facă. Subvenționarea este un proces care se aplică post-factum – ai investit, ai construit ceva şi ceri restituire. Uşile sunt deschise pentru toţi. Noi nu facem discriminare şi nu a fost niciun caz în care sunt închise uşile pentru cei mici. Este alt fapt că cei mici nu prea fac investiţii”.

Petru Maleru a afirmat că anume pentru fermierii mici a fost modificat regulamentul iniţial al administrării creditului polonez, care prevedea o sumă minimă de împrumut de 500.000 de euro. Acum şi întreprinzătorii mici vor putea cere credite mai mici ca valoare, iar aceste vor fi comasate ulterior în loturi pe domenii.

Împrumutul oferit de Guvernul Poloniei îşi propune să ajute agricultorii moldoveni să-şi modernizeze tehnologiile şi pentru a-i pregăti de standardele europene. Creditul se va acorda până la 12 ani, plus o perioada de graţie de până la 3 ani, cu o dobândă de 3% anual din suma împrumutată. Totodată, antreprenorii vor putea gaja chiar echipamentele pe care le vor procura, dar vor trebui să contribuie cu maxim 30% din resurse proprii pentru a garanta sumele împrumutate.

Ambasadorul Poloniei în Republica Moldova, Artur Mihalski, a declarat că regulile de bază la administrarea împrumutului acordat de Varşovia sunt transparenţa şi accesibilitatea pentru toţi cei care într-adevăr au nevoie, indiferent de afilierea politică sau zona de provenienţă.

„Moldova estre deja o ţară asociată cu UE şi numai cu foarte puţin timp în urmă au avut loc alegerile în Republica Moldova, care-i oferă o şansă de a merge pe drumul integrării europene, a modernizării, dar în acelaşi timp alegerile au demonstrat cât de divizată este societatea moldovenească. Dorim ca acest credit să fie un instrument autentic de o modernizare a Moldovei şi să fie un instrument care va uni şi nu va diviza societatea moldovenească”.

Una dintre condiţiile cerute e ca antreprenorii moldoveni să prezinte la depunerea dosarelor un contract de intenţie de achiziţie a echipamentului semnat cu partenerii din Polonia. Astăzi producătorii agricoli moldoveni au avut o primă ocazie pentru a interacționa cu reprezentanţii companiilor poloneze.

Printre persoanele interesate de creditul polonez au fost şi fermieri mici. De exemplu, Sergiu Călugăreanu din satul Fundul Galbenii, Hânceşti, cultivă legume, şi a venit cu gândul să-şi găsească viitorii parteneri care produc utilaje pentru sere: „Avem intenţii să obţinem vreo finanţare mai ieftină. Sunt nişte oportunităţi mai bune în ceea ce prezintă guvernul polonez”.

Sabrina Cotorobai din Ruseştii Noi, Ialoveni, are o fermă cu 40 de vaci. Ea ar dori nu doar să-şi modernizeze ferma, dar şi să cumpere animale de prăsilă: „Pentru mine era complicat creditul de jumătate de milion, pentru că noi suntem la început de cale, dar am văzut că s-a rezolvat şi problema asta. Şi ceea ce pe mine mă interesează şi încă nu am aflat un răspuns e că acest creditul se foloseşte doar în scopul reconstrucției, echipamentului sau şi în procurarea bovinelor de prăsilă? Dacă va fi şi ceea ce spun eu, atunci cu siguranţă aplicăm”.

Pentru o mai bună administrare a creditului acordat de Polonia, reprezentanţii organizaţiilor de fermieri au cerut să fie incluşi în comisiile care vor decide cine sunt beneficiarii creditului preferențial. Şefii Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură au spus că şi ei îşi doresc acelaşi lucru, mai ales că partea poloneză insistă pe mai multă transparenţă.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG