Linkuri accesibilitate

Pro-europenii trebuie înțeleși și în Europa (I)


Alegătorii și-au făcut datoria. Moldova va fi condusă, în baza unei majorități fragile dar funcționale. Verdictul alegătorilor e remarcabil. Înainte de toate, pentru că a fost rostit într-un moment de presiune rusească extremă. Acțiunile militare directe și indirecte, șantajul comercial și amenințările fără perdea ale regimului condus de Vladimir Putin au zguduit toată zona cuprinsă între Marea Baltică și Marea Neagră. Din afară, e greu de imaginat ce înseamnă să trăiești și ce înseamnă să votezi într-unul din statele pe care Putin le bruschează 24 de ore din 24, în toate felurile văzute și nevăzute. Teama, lehamitea, ostilitatea rusofonă și amintirea neagră a unui trecut nu prea îndepărtat apasă greu. În plus, lipsa de rezultate vizibile a guvernării pro-europene nu poate decît să strecoare îndoiala. Iată de ce votul european al alegătorilor moldoveni e, în aceste condiții, cu atît mai remarcabil. Moldovenii au făcut ce ținea de ei, folosind mijloace democratice, luptînd cu dezinformarea și descurajarea.

Alegătorii moldoveni au dovedit că sînt, în continuare, un electorat pozitiv, nu atît optimist cît realist și, în orice caz, mult mai ferit de cinism decît electorate din state care garantează alegeri libere de zeci și zeci de ani. Pentru o țară așezată mereu în rîndul începătorilor, Moldova a dovedit că e cu multe trepte mai sus. Numai că problema percepției nu se termină aici. Există, din păcate, argumente solide care spun că Moldova e în situația de a se bate cu o filozofie care poate face din binefăcători o problemă și din votul de la alegeri un pas prea mic. Această situație nu e, propriu-zis, și celelalte state de pe centura rusă riscă același tratament și aceeași neînțelegere. Numele acestei confuzii sistematice e reforma în orice condiții și e, în continuare replica automată a Uniunii Europene. Dacă aceast reflex nu va fi strunit și controlat cu atenție, întreaga zonă ar putea intra într-o criză de încredere care ar face, indirect, jocul Rusiei.

Traian Ungureanu

Fost parlamentar european (2009 – 2019), din partea PD-L (Partidul Democrat Liberal, apropiat președintelui Traina Băsescu) și ulterior a PNL (Partidul Național Liberal).

Jurnalist în România, între 1983-1988, Traian Ungureanu a lucrat la BBC, redacția pentru România, între 1989 – 2003. După care a devenit colaboratorul extern al Europei Libere, unde a scris despre politica din România și Europa, a ținut o cronică sportivă iar după ce a devenit europarlamentar, o cronică europeană. Semnează un blog politic și în fiecare vineri, un Jurnal de corespondent de la Londra.

Opiniile autorului nu reprezintă, neapărat, punctul de vedere al radio Europa Liberă.

XS
SM
MD
LG