Linkuri accesibilitate

Igor Boţan: „R. Moldova trebuie să evite cu orice preţ izbucnirea unei catastrofe umanitare în Transnistria”


La Tiraspol

La Tiraspol

Despre ultimele evoluții ale poziției rusești în chestiunea transnistreană, Vasile Botnaru a stat de vorbă directorul executiv al ADEPT.

Igor Boţan: „Convoaiele umanitare ale Kremlinului pentru Transnistria au fost anunţate acum câteva luni de zile. Era vorba despre 60 de camioane cu încărcătură de binefacere: echipament medical, mobilă pentru instituţiile medicale şi de învăţământ. Reprezentanţii Transnistriei spun că au ajuns doar trei camioane, pentru a testa cum este acum, după conflictul ruso-ucrainean, să tranziteze teritoriul ucrainean. Pentru transnistreni este important că acest lucru este posibil. Iar pentru autorităţile de la Kiev şi de la Chişinău este important să demonstreze că componenta umanitară nu este una care se subminează de către autorităţile moldovene şi ucrainene. Problema cred că este mult mai largă, Federaţia Rusă, din păcate, prin politica pe care o desfăşoară, tot creează zone care au nevoie de ajutor umanitar. Este vorba despre Transnistria. Este vorba despre Donbas. Este vorba despre Osetia şi Abhazia.”

Europa Liberă: După ce le aduc în condiţia că au nevoie de ajutoare, le şi trimit pături şi sare…

Igor Boţan: „Exact, acesta este momentul cel mai important. Să nu uităm că în luna mai unul dintre liderii separatişti, preşedintele sovietului suprem de la Tiraspol, a declarat în cadrul unei conferinţe că costul suportului financiar pe care îl oferă Rusia Transnistriei anual este de 1,1 miliarde de dolari. Acum putem uşor extrapola această sumă asupra Osetiei, Abhaziei, de curând asupra Crimeii, care costă de câteva ori mai scump pentru a fi menţinută pe linia de plutire. Trebuie să adăugăm aici şi susţinerea Donbasului, plus semnătura lui Aleksandr Lukaşenko pe Tratatul privind crearea Uniunii Economice Euroasiatice, care valorează încă aproximativ patru miliarde de dolari. În situaţia în care s-a pomenit Federaţia Rusă, situaţie pe care o vedem şi din adresarea preşedintelui Putin către Adunarea Federală, vedem că această ţară s-a pomenit într-o situaţie foarte-foarte dificilă. Însă pentru că a plodit tot felul de regimuri separatiste, acum mai are de ţinut aceste regimuri separatiste pe linia de plutire.”

Europa Liberă: Nikolai Rîjkov, cunoscutul formator de opinie, este cel care a calculat cât vor costa aceste ajutoare. Dar râurile de lapte nu curg în Crimeea, dimpotrivă, au secat promisele râuri în alte regiuni. Şi toţi liderii administraţiilor spun că fondurile s-au înjumătățit, s-au decimat tocmai din cauza Crimeii. Ce se întâmplă de fapt? Aceste ajutoare sunt pentru populaţie de bună seamă sau mai ciupesc din aceste fonduri şi liderii loiali Kremlinului?

Igor Boţan

Igor Boţan

Igor Boţan: „Noi ştim cu certitudine că Rusia se prăbuşeşte în recesiune economică. Ştim că din vară până în luna noiembrie Rusia a tăiat ajutorul financiar pentru Transnistria. Doar în luna noiembrie, după vizita lui Şevciuk la Moscova, au fost reluate plăţile sociale pentru cetăţenii ruşi din regiunea transnistreană. Dar presiunea asupra Federaţiei Ruse, asupra bugetului acesteia creşte. Am citit şi eu acest interviu al domnului Rîjkov pentru Echo Moskvî, în care explica cât de mult o costă pe Rusia suportul regiunilor separatiste şi promisiunile pentru Crimeea, lucru care dezamăgeşte populaţiile din aceste regiuni. Dar sloganul ruşilor este: „Nu putem lăsa de izbelişte ruşii din aceste regiuni”. Deci, Rusia va continua să-i susţină prin aceste convoaie umanitare. Pentru Republica Moldova contează că la acest moment noi nu avem o soluţie pentru problema transnistreană. Rămânem în acest regim de negocieri „5+2” şi este bine ca Federaţia Rusă să aibă grijă să cheltuie pentru menţinerea pe linia de plutire a Transnistriei, pentru a nu admite o catastrofă umanitară. Doamne fereşte de o catastrofă umanitară în Transnistria, dacă s-ar întâmpla, şi Republica Moldova ar trebui cumva să contribuie. De aceea, să plătească Rusia pentru că a creat-o, iar sarcina Republicii Moldova este să încerce în această situaţie să-şi găsească linia de comportament, astfel încât atunci când situaţia se va îmbunătăţi, se va soluţiona, mă refer la situaţia legată de securitatea regională, să aibă un plan cu care să vină şi să spună că în procesul de reglementare a relaţiilor dintre Moscova, Bruxelles şi Washington trebuie să ia în consideraţie şi necesitatea soluţionării problemei transnistrene.”

Europa Liberă: În ce măsură regiunea transnistreană a Republicii Moldova poate beneficia de fonduri alocate de Uniunea Europeană?

Igor Boţan: „Părerea mea este că regiunea transnistreană în primul rând trebuie să accepte să fie parte a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Bine, dar au fost fonduri în afara acestui acord, de exemplu, pentru reforma justiţiei sau pentru drumuri. De acolo cota parte i-ar putea reveni şi Transnistriei?

Igor Boţan: „Eu nu cred că ar trebui să revină această cotă parte atâta timp cât ei nu recunosc şi nu vor să se asocieze la acest acord. Lucrurile, din punctul de vedere al Uniunii Europene, sunt fixate foarte exact în cadrul acestui document juridic. Dacă este vorba de fonduri umanitare, probabil, aceste fonduri umanitare din partea Uniunii Europene trebuie să fie salutare pentru că ajută populaţia să supravieţuiască, să rezolve nişte probleme. Iar atâta timp cât nu există acceptul celor din Transnistria să soluţioneze problemele în cadrul formatului „5+2”, să înceapă negocierile pe marginea reglementării juridice a conflictului, cred că fondurile ar fi risipite, mai cu seamă că ştim că se fură, şi se fură ca în codru în Transnistria. Am văzut, în cadrul alegerilor prezidenţiale din Transnistria, au ieşit la suprafaţă, chiar procuratura din Federaţia Rusă l-a acuzat pe Smirnov şi pe fiii acestuia de delapidări masive din ajutorul umanitar din partea Rusiei. Situaţia nu s-a schimbat. De ce Uniunea Europeană ar trebui să repete aceleaşi greşeli? Totuşi insist ca problemele umanitare să fie soluţionate. Şi pentru ca populaţia din Transnistria să poată supravieţui, ele sunt binevenite.”

Europa Liberă: Şi atunci cum să se rezolve aceste probleme, dacă în faţa acestor convoaie stau nişte birocraţi, nişte funcţionari care redistribuie cum ştiu ei?

Igor Boţan: „Măsurile de control trebuie puse la punct, dar, repet, Republica Moldova trebuie să evite cu orice preţ izbucnirea unei catastrofe umanitare în Transnistria pentru că va trebui atunci să depună eforturi. Acolo trăiesc oameni, bună parte dintre ei sunt cetăţenii noştri, chiar dacă au aceste viziuni separatiste şi pledează pentru apropierea de Federaţia Rusă. Dar fiind o ţară dintr-o civilizaţie creştină, nu putem trece peste aceste lucruri. Există alte probleme, Rusia, pe de o parte, vine cu convoaie umanitare, pe de altă parte, trimite delegaţii ale Biroului de Migraţie din Federaţia Rusă pentru a atrage cetăţenii din Transnistria să emigreze către Kamceatka, teritoriu care este depopulat şi Rusia are nevoie de forţă de muncă. Ne-am putea trezi la un moment că Federaţia Rusă, pe de o parte, susţine acest regim separatist, pe de altă parte, îl stoarce de tineri care sunt atraşi în Federaţia Rusă în regiunile depopulate, pentru a acoperi găurile demografice. Noi trebuie să înţelegem că Federaţia Rusă, din punct de vedere strategic, a gafat enorm cu Transnistria. Dacă Federaţia Rusă ar fi împins Transnistria către dialog cu Republica Moldova şi cetăţenii din această regiune ar vota împreună cu cei din Găgăuzia, Republica Moldova pur şi simplu nu ar fi avut vector european. Deci, noi avem vector european tocmai din cauza strategiei Federaţiei Ruse şi a elitelor transnistrene, strategie în care cetăţenii, 400 de mii de cetăţeni cu drept de vot de acolo, nu participă la alegerile noastre şi nici nu pot participa în principiu. Deci, orice medalie are partea de revers. Cred că situaţia acum trebuie conservată, nu trebuie să admitem catastrofă umanitară, aşa cum spuneam. Şi trebuie să ne pregătim pentru faza următoare, când arhitectura ruinată de către Federaţia Rusă, mă refer la arhitectura de securitate din Europa, atunci când va fi refăcută, Republica Moldova să aibă un cuvânt de spus pentru a reglementa final această problemă transnistreană.”

Europa Liberă: Uniunea Europeană şi Occidentul în general au încercat să încurajeze apariţia unor ONG-uri care să monitorizeze din interior situaţia cu drepturile omului, libertatea presei etc. Acest proiect nu a luat amploarea scontată, ca să nu spun că a eşuat. Mai este posibilă această cale de generare a unor centre de apariţie a viitoarei societăţi democratice?

Igor Boţan: „Eu cred că da. Şi nu trebuie să uităm că proiectul la care vă referiţi dumneavoastră, de susţinere a societăţii civile din Transnistria, a fost lansat după ce în 2005, după seria de revoluţii oranj, la Tiraspol a sosit consilierul lui Vladimir Putin, Modest Kolerov, care acum este şeful portalului regnum.ru.”

Europa Liberă: Un fel de Rogozin mai moderat.

Igor Boţan: „Ba nu este deloc mai moderat, este chiar mai...”

Europa Liberă: …nu şi-a verbalizat atât de agresiv poate intenţiile…

Igor Boţan: „…un şovinist desăvârşit, care a venit cu o misiune specială de la Moscova pentru a dezvolta societatea civilă din Transnistria. Atunci a apărut „Prorîv”-ul în Transnistria, atunci a apărut „Obnovlenie”.

Europa Liberă: Soin.

Igor Boţan: „Da, Soin ş.a.m.d. Deci, a fost o reacţie a Uniunii Europene pentru ca societatea civilă din Transnistria să aibă şi o serie de organizaţii alternative, care să poată comunica cu Chişinăul. Parte din aceşti oameni care spuneau foarte clar că după contactele cu Chişinăul trebuiau să raporteze la KGB-ul din Tiraspol cu cine s-au întâlnit, despre ce au vorbit. Cu toate acestea, cred că acest efort trebuie continuat, pentru că la un moment dat va fi nevoie de oameni care înţeleg situaţia, poziţiile Rusiei și suportul pentru enclavele separatiste se diminuează. Și insist pe acest lucru, la redefinirea designului arhitecturii regionale va trebui să fie identificaţi oameni cu care se va putea discuta şi la Tiraspol, şi în Transnistria. Chişinăul în această situaţie are posibilitatea să demonstreze că îi pasă de cetăţenii de acolo, indiferent de viziunile lor, că vrea să le cucerească simpatia prin proiecte concrete, proiecte umanitare, proiecte economice, îi îndeamnă să se asocieze la acest vector pe care îl dezvoltă Republica Moldova, vectorul de integrare europeană, care nu este îndreptat împotriva Rusiei. Dimpotrivă, Rusia a fost cea care a încercat să submineze vectorul de integrare europeană a Moldovei şi a Ucrainei şi a dat în bară rău de tot, doar şi-a antagonizat vecinii, a antagonizat Occidentul, iar acum lunecă spre o recesiune economică. Deci, lucrurile pot fi aranjate într-un discurs care să fie şi convingător, şi logic, şi cu perspective pentru cetăţenii din Transnistria. Cred că noi trebuie să depăşim stările de animozitate care există, iar situaţia mai bună în care se află Chişinăul îi oferă instrumentele necesare pentru a cuceri simpatia cetăţenilor din Transnistria, a celor care mai rămân şi nu emigrează spre Kamceatka, aşa cum spuneam.”

XS
SM
MD
LG