Linkuri accesibilitate

Interviul dimineții despre situația Băncii de Economii cu directorul Institutului Economiei de Piață.

Banca de Economii a revenit, în mod surprinzător pentru mulţi, în proprietatea statului joia trecută, urmare a unei decizii a Curţii Supreme de Justiţie. O schimbare surprinzătoare de situaţie în care mulţi văd o mină cu efect întârziat. Fostul ministru al Finanţelor, de exemplu, Veaceslav Negruţă, semnalează în această privinţă pericole uriaşe pentru Republica Moldova şi cere şefului statului convocare Consiliului Suprem de Securitate. Ce s-a întâmplat, de fapt? De ce acum şi cu ce urmări? Şi care sunt întrebările la care cetăţenii ar trebui să afle neapărat răspunsuri?

Roman Chircă

Roman Chircă

O convorbire cu expertul Roman Chircă, directorului Institutului Economiei de Piaţă.

Europa Liberă: Aşadar, revenire spectaculoasă la sânul statului a Băncii de Economii (BEM). Curtea Supremă a constatat acum vicii de procedură admise la momentul când statul a pierdut controlul asupra BEM. Guvernatorul Dorin Drăguţanu, care a anunţat acest lucru, cu o oarecare întârziere, a precizat de asemenea că BEM are acum un administrator special, numit de Banca Naţională”. Lucrurile par a fi prezentate ca un fel de triumf al dreptăţii, ca o revenire la legalitate. Pe de altă parte, sunt persoane care trag clopotele. Fostul ministru de Finanţe, Veaceslav Negruţa, de exemplu, vorbeşte despre efecte înspăimântătoare ale celor întâmplate şi a apelat chiar la şeful statului să convoace Consiliul Suprem de Securitate. În opinia Dvs., scurt, ce s-a întâmplat, de fapt?

Roman Chircă: „Ce s-a întâmplat? Câteva persoane fizice au contestat în instanța de judecată modul în care a fost făcută emisia suplimentară și transmisă anumitor cercuri de influință din Federația Rusă, Vnesheconombank-lui - o parte importantă a acțiunilor statului, iar decizia Curții Supreme de Justiție practic a fost utilizată ca pretext pentru o astfel de schimbare rapidă de situație. Ceea ce arată că toate înțelegerile, atât cele de la suprafață, cât și cele neoficiale, cu deja foștii acționari ai BEM-lui au fost anulate.

S-a produs exact în perioada în care președintele PLDM-lui făcea afirmații foarte dure la adresa Federației Ruse, deci era și o schimbare de retorică și aceste lucruri, în combinație, arată că s-a schimbat nu numai poziția față de foștii acționari, dar și s-a utilizat această decizie a judecății pentru a pune punct. Pentru că era cel mai vehiculat subiect în societate,modul în care a fost transmis acest pachet la un preț nominal foarte mic, de vreo opt ori minimum mai puțin decât valoarea reală a acestui pachet de acțiuni, iar odată cu revenirea controlului majoritar al statului, revin în gestionarea statului și toate problemele legate de lichiditate. Pentru că, atunci când s-a făcut emisia, problema lichidității băncii s-a rezolvat printr-un credit subordonat, care a fost, oricum, o modalitate stranie de completarea a lichidității băncii.”

Europa Liberă: Ce este un credit subordonat pe înțelesul tuturor, dle Chircă, și de ce a fost straniu?

Roman Chircă: „A fost straniu pentru că din emisie s-a completat lichiditatea băncii în mărime de 80 de milioane, fiind prețul mai mic decât cel de piață a ceea ce s-a transmis. Iar pe de altă parte creditul este o soluție temporară și nu este clar cine a oferit acești bani pe o perioadă temporară Băncii de Economii. Probabil exista o relație dintre persoanele care au preluat controlul asupra BEM cu oferirea acestor mijloace, iar odată cu dispariția acestor persoane, problema lichidității băncii va apărea în prim plan. Iar soluția în cazul dat este una: fie că banca este asistată din mijloace bugetare, fie că se întreprinde încă o măsură de a privatiza această bancă. Și mă tem că scenariul de plasarea a unei noi emisii la valoare mai mică față de cea de piață se poate repeta.”

Europa Liberă: Oficial s-a făcut dreptatea unor acționari, așa să înțelegem, cu 0,01% din acţiuni?

Roman Chircă: „Da. Acționari care reprezintă și clubul de afaceri „Timpul”. Eu cred că această decizie a CSJ este utilizată în calitate de pretext, pentru că e una nu numai legată de modul în care interacționează anumite cercuri influente, dar vizează și țara de origine a acestor acționari, și anume Federația Rusă. Pentru că este, evident, un gest care va supăra cercurile de influință din Federația Rusă care au participat la această achiziție de emisie suplimentară.”

Europa Liberă: Dvs. sugerați că justiția ar face parte din acest dialog, din această convorbire multilaterală dintre factori importanți pe scena bancară?

Roman Chircă: „A făcut-o în nenumărate rânduri în mai multe litigii dintre mediul de afaceri de la noi. Aşa că nu exclud această posibilitate. Probabil că se aștepta soluționarea acestui caz cu mult înaintea alegerilor, pentru a fi un factor suplimentar, un instrument de agitație politică, dar a fost valorificat practic în ultima zi lucrătoare înainte de alegeri și nu a avut efectul scontat. Cert e că problemele cu aceste cercuri de influență vor continua. Poziția Federației Ruse va fi probabil una „supărată”, dar este o decizie asumată de noua guvernare. Cât și de unele cercuri de influență care au fost lezate sau presate în ultima perioadă, sau chiar deposedate de mai multe active.”

Europa Liberă: Ați pronunțat mai devreme totuşi un nume din vechea şi probabil noua guvernare – Vlad Filat. De ce acest nume?

Roman Chircă: „Pentru că Vlad Filat a fost prim-ministru atunci când în jurul Băncii de Economii s-au făcut cele mai mari schimbări: în primul rând scăderea bruscă de lichiditate în anul 2012, când Consiliul de administrație era în gestiune directă a guvernului condus de Vlad Filat, în plus, mai multe acțiuni sau inacțiuni legate de Banca de Economii arată că această persoană a fost oarecum legată de procesul de privatizare. Iar acum situația a fost dejucată și a revenit la perioada anului 2013. Nu știu în ce măsură acest triumf va dura mult în cazul în care există alte interese sau potențiali cumpărători ai acestui pachet de acțiuni. Și atunci probabil ne așteaptă din nou o dezamăgire legată de acest subiect.”

Europa Liberă: Dvs. ați pomenit problemele lichidității. Dacă aceste probleme nu vor fi soluționate, banca este în pericol, dacă e să vorbim pe șleau?

Roman Chircă: „Banca este în pericol. Pentru că, cum spuneam, problema lichidităților în anul 2013 a fost soluționată nu prin emisia suplimentară și pierderea cotei statului, ci prin faptul că cineva, nu se știe cine, a împrumutat circa 600 milioane de lei, care este o soluție temporară pentru Banca de Economii și aceste înțelegeri făceau parte din transmiterea acestei proprietăți. Dar eu nu văd niciun sens pentru stat să dețină această cotă în Banca de Economii, pentru că odată cu deținerea cotei, va deține și problemele legate de gestiunea acestei bănci. Ea ar putea fi privatizată unei bănci cu renume din sistemul bancar internațional. Dar bănuiesc și presupun că există alte planuri de reprivatizare sau revânzare a acestei cote către altcineva. Şi e ceva ce noi cred că vom afla foarte curând.”

Europa Liberă: Fostul Ministru de Finanțe, Veaceslav Negruţa, insistă că toate au fost făcute premeditat și că există o gaură de 11 miliarde, se pare, de lei, că aşa cum au fost aranjate acum lucrurile, nu cei care au urzit diferite scheme de devalizare a băncii vor fi vinovaţi, ci statul va trebui să le plătească acelor acţionari acum desproprietăriţi. Dvs. împărtășiți această îngrijorare a fostului Ministru de Finanțe, îngrijorare care iată a ajuns până la o cerere șefului statului să convoace Consiliul Suprem de Securitate pentru a lua în discuție această problemă?

Roman Chircă: „Parțial da. Doar că nu cred că problema poate fi de proporția a 11 miliarde de lei. Pentru că catastrofa de lichidități s-a produs la mărimea creditelor neperformante în mărime de 1,3 miliarde. Banca a fost gestionată în anul 2014 începând anul cu o reducere de costuri și chiar a fost optimizată. Pentru că noii proprietari au avut grijă să gestioneze această bancă în propriile interese. Impresia mea este că această preluare a fost făcută exclusiv cu un scop, de a fi transmisă sau privatizată către un nou proprietar. Și atunci lucrurile cu siguranță vor deveni alarmante.

Nu cred că cineva va decide să acopere iarăși pierderile și limitele de lichiditate ale băncii din mijoarce bugetare. Cu toate că o anumită perioadă va fi utilizată această modalitate, pentru a pregăti opinia publică că această banca va fi transmisă. Pentru că este absolut alogic să revină banca în gestiunea majoritară a statului ca să o salveze și să o transmită apoi unui nou proprietar. Banca de Economii nu este cea mai importantă bancă din sistemul nostru bancar, chiar și dispariția acestei bănci nu pune în pericol întregul sistem bancar. De aceea nu cred că este o problemă de securitate, cu toate că anumite organe pot fi sesizate, pentru că este evident că anumite competențe sau că anumite lucruri se află la limita prevederilor Codului Penal.”

Europa Liberă: Fostul premier Ion Sturza consideră cu privire la returnarea subite a BEM statului că au fost setate de la bun început lucrurile așa ca să explodeze la un moment dat, pentru a o folosi ca un instrument de presiune în negocierile coaliţii. Dvs. vedeţi subtext politic în această situaţie?

Roman Chircă: „Da, subtext politic eu văd. Cum spuneam inițial, o transmitere, o revenire atât de brutală în proprietatea statului a acestui pachet de acțiuni atinge și anumite relații cu anumite cercuri de interese. Mai ales că această situație coincide cu mai mulți factori, cu mai multe afirmații, cu mai multe tentative ale anumitor grupuri ostile de influență să preia mai multe active, nu numai din sectorul bancar. Ceea ce arată o coeziune între membrii coaliției și a fost nevoie de coeziune pentru a întreprinde astfel de acțiuni.”

Europa Liberă: Ce a fost totuși, până la urmă: a fost o greșeală sau e vorba de o schimbare de atitudine față de anumite cercuri din est? Și dacă este așa, ar putea urma, de exemplu, cam același scenariu și în cazul altor proprietăți sau altor lucruri cum ar fi Aeroportul, de exemplu?

Roman Chircă: „Evident că existau anumite lucruri de înțelegere oficială, cum ar fi mărimea pachetului de emisie, iar pe de altă parte, anumite neînțelegeri neoficiale între membrii coaliției și noii acționari care a dus, probabil, la un conflict sau la neexecutarea unor obligațiuni oficiale care au şi derivat în o astfel de abordare. Oricum situația arată că există deja o altă abordare față de aceste grupuri de interese din Federația Rusă care va fi extrapolată şi altor cazuri - mai avem situații similare cu Aeroportul Internațional Chișinău, dar și multe - multe alte active unde înțelegerile vechi vor fi, probabil, revizuite, sau reprivatizate, sau reconcesionate. Sunt absolut convins că surprizele încă ne așteaptă.”

XS
SM
MD
LG