Linkuri accesibilitate

Reprezentanţii partidelor extraparlamentare au făcut un şir de promisiuni alegătorilor. Cu ce se vor ocupa de-acum înainte?

Rezultatele scrutinului de duminică arată că pentru partidele care nu au reuşit să treacă de pragul electoral şi-au dat votul aproape 16 la sută dintre alegători. În capul listei stă Partidul Comunist Reformator din Moldova supranumit „clona” PCRM-ului, care a obţinut puţin sub cinci la sută din voturi, pragul electoral pentru partide fiind de şase la sută. Una din surprizele alegerilor de duminică a fost scorul candidatului independent Oleg Brega, insuficient pentru a trece în viitorul Parlament, dar mai mare decât cel obţinut de şapte formaţiuni politice luate împreună. De rând cu liderii partidelor politice care au trecut pragul electoral, reprezentanţii partidelor extraparlamentare au făcut un şir de promisiuni alegătorilor. Cu ce se vor ocupa de-acum înainte?

După numărarea voturilor, cele 16% oferite de alegători partidelor şi concurenților independenţi care nu au reuşit să treacă în Parlament s-au materializat în 16 mandate de deputat. Potrivit Codului Electoral mandatele au fost distribuite proporțional între formaţiunile învingătoare.

Chiar dacă nu a ajuns în Parlament, candidatul independent Oleg Brega a uimit o parte dintre alegători prin scorul pe care l-a obţinut. Activistul a reuşit să ia aproape un procent din voturi, mai mult decât au obţinut alte şapte formaţiuni politice la un loc. Un scor mai bun, atribuit unui candidat independent, a fost înregistrat la alegerile din 2001, de deputatul liberal democrat Valeriu Ghileţchi, care a obţinut atunci 1,73 la sută din voturile alegătorilor.

În campania electorală pentru care, între altele, susţine că nu a cheltuit niciun leu, Oleg Brega, a promis că, odată ajuns în Parlament, va pleda pentru abolirea armatei obligatorii, anularea amenzilor pentru lipsa poliței de asigurare sau o cotă minimă de 40 la sută pentru femei pe listele electorale şi în funcţii decizionale. Astăzi, fără pârghii clare de a materializa aceste promisiuni, activistul spune că va sta cu ochii pe guvernare şi nu va ezita să critice atunci când o va prinde pe picior greşit:

„Eu voi continua să comunic cu oamenii şi să-i ajut din postura mea de activist pentru drepturile omului, jurnalist şi editor la un site pe internet deschis pentru comunicare şi interacţiune. Nu o să mă las de ideea de a candida independent, poate la alegeri locale, poate la anticipate, poate la alegerile generale de peste patru ani.”

În vârful listei concurenților electorali care nu au reuşit să treacă în Parlament, se poziționează Partidul Comunist Reformator, care a obţinut sub cinci la sută din voturi. Până a decide segmentul pe care se va poziționa în următorii ani, reprezentanţii partidului ne-au spus doar că vor contesta alegerile de duminică, având dovada unui şir de nereguli. O altă formaţiune care nu a ajuns la un minim de trecere în Parlament este Mişcarea Populară „Antimafie”, condusă de fostul consilier prezidenţial, Sergiu Mocanu. Popularitatea lui Mocanu a cunoscut o ascensiune pe parcursul anului trecut, mai ales după ce a dezvăluit presei incidentul din rezervaţia naturală „Pădurea Domnească”, unde, la finele lui 2012, în timpul unei vânători la care au luat parte mai mulţi demnitari de stat a fost omorât cu arma de vânătoare un om de afaceri. Sergiu Mocanu spune că în continuare va deconspira abaterile guvernării:

„Cei care sunt la putere la ora actuală vor simţi şi mai puternic activitatea noastră. Noi, în ţara asta, aşa cum este construită ea, avem o singură problemă, pe care am avut-o şi în campania electorală, noi nu avem resurse suficiente să ajungem până la oameni, noi nu avem banii lor, dar noi avem acest mesaj foarte penetrant. Vă asigur că această guvernare va avea mult mai multă durere de cap de la activitatea noastră decât le-a avut până acum”.

Partidele care nu au intrat în Parlament şi care nu au fost create, intenţionat, pentru a fura voturi de la alţi concurenţi electorali au datoria morală de a supraveghea actul guvernării. Cel puţin pentru că o parte din mandatele deputaţilor se datorează voturilor care au fost oferite partidelor extraparlamentare, crede preşedintele Consiliului Naţional de Participare, Sergiu Ostaf:

„Funcţia lor e să ofere alternative, să explice deficienţele, eventual să vină cu soluţii pe problemele care există. Eu văd funcţia cea mai importantă este una critică, dar constructivă, decât radicalizată. Abordare radicală aduce anumite beneficii, dar ea este, în principiu, foarte toxică pentru ţară.”

În mod normal, continuă Sergiu Ostaf, activitatea partidelor care nu au reuşit să treacă pragul de electoral nu să se încheie odată cu alegerile parlamentare. Rezultatele pe ţară le pot sugera în ce regiuni au obţinut mai multe voturi, prin urmare, miza lor sunt alegerile locale de anul viitor.

XS
SM
MD
LG