Linkuri accesibilitate

NATO sprijină Ucraina şi anunță o forță de reacție rapidă


La începutul discuţiilor de la Bruxelles, 2 decembrie 2014

La începutul discuţiilor de la Bruxelles, 2 decembrie 2014

Alianța condamnă „destabilizarea continuă și voită” a Ucrainei de către Rusia.


Miniștrii de externe ai NATO și-au reafirmat astăzi sprijinul politic și tehnic pentru Ucraina și au condamnat ceea ce secretarul general al Alianței Jens Stoltenberg a numit „destabilizarea continuă și voită” a Ucrainei de către Rusia.

Miniștrii au condamnat militarizarea Crimeii de către Rusia și extinderea prezenței militare rusești în Marea Neagră.

Miniștrii au mai decis că NATO va avea o forță de intervenție rapidă deja în cursul anului viitor, pentru a face față noilor amenințări, atât în Europa cât și oriunde ar fi nevoie. De asemenea, un contingent american va rămâne în Afganistan.

Ucraina și Afganistanul au fost principalele teme ale reuniunii de astăzi a miniștrilor de externe din NATO, precum și noua amenințare pe care o reprezintă Statul Islamic din Orientul Apropiat.

Secretarul de Stat american John Kerry (stânga) şi Secretarul General NATO Jens Stoltenberg (dreapta) la începutul ministerialei NATO de la Bruxelles

Secretarul de Stat american John Kerry (stânga) şi Secretarul General NATO Jens Stoltenberg (dreapta) la începutul ministerialei NATO de la Bruxelles

In privința situației din Ucraina, secretarul general al NATO Stoltenberg fusese foarte critic vizavi de Rusia încă de luni. Stoltenberg a spus că Rusia trimite mari cantități de armament rebelilor din estul Ucrainei și și-a intensificat activitatea militară în Europa și în lume. Șeful NATO a mai spus că Rusia și separatiștii nu respectă armistițiul menit să pună capăt conflictului.

In chestiunea Afganistanului, de unde majoritatea trupelor străine se vor retrage până la sfârșitul anului, s-a decis acum definitiv că va rămâne un contingent american de circa 10.000 de oameni, al căror statut fusese incert până în prezent, din pricina divergențelor între Washington și fostul președinte afgan Hamid Karzai, care a refuzat sistematic să semneze legea ce trebuie să determine statutul celor aproape 10.000 de militari americani care vor rămâne în Afganistan și anul următor. Noul președinte afgan Ashraf Ghani, ales în septembrie, a semnat, de îndată ce și-a preluat postul, legea ce permite rămânerea trupelor americane. „Resolute support” se va numi misiunea, altfel zis: „Sprijin hotărât”.

10.000 de oameni înseamnă de 10 ori mai puțin decât în urmă cu un an. Principalul obstacol, cel puțin la suprafață, era faptul că Statele Unite insistă ca forțele americane să se bucure de o imunitate totală vizavi de legile afgane și să nu poată fi judecați de tribunalele locale, în caz de incident grav, ci doar de către justiția militară americană.

Cât despre noua amenințare pe care o reprezintă Statul Islamic din Orientul Apropiat, miniștrii au pus accentul pe pericolul întoarcerii din Siria și Irak a unor din luptătorii fanatizați care dețin cetățenia uneia din țările Alianței sau ale Uniunii Europene.

XS
SM
MD
LG