Linkuri accesibilitate

„Mass-media rusească - prin definiţie antieuropeană şi antimoldovenească - a tocat tabăra pro-europeană până la anihilare (V. Gârneț/Ziarul Național).

Soarta Băncii de Economii a fost decisă de deţinătorii a 0,01% din acţiuni” – titrează „NewsMaker”. Potrivit portalului, „Curtea Supremă de Justiţie a decis returnarea a 22,83% din acţiunile BEM statului la cererea a trei acţionari minoritari care deţin în totalitate mai puţin de 0,011% din acţiunile acestei bănci”. Acţionarii minoritari respectiv au invocat încălcări grave de procedură atunci când s-a făcut o emisie suplimentară de acţiuni care a cauzat pierderea controlului statului asupra BEM. Autoarea articolului, Irina Kîvîrjik, analizează decizia CSJ în această chestiune, publicată la scurt timp după anunţul guvernatorului băncii centrale.

Lovitură dură pentru Guvernul Leancă”, astfel îşi întitulează Mold-street un articol despre revenirea Băncii de Economii în proprietatea statului. Publicaţia aminteşte ce spunea guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, şi ministrul finanţelor, Anatol Arapu, la momentul tranzacţiei: primul că instituţiile statului nu au încălcat nimic, iar al doilea – că autorităţile au ales calea cea mai bună pentru BEM. Motivul pentru care s-a luat decizia e o adresare a trei acţionari minoritari de la Banca de Economii, Igor Olexici, Sofia Sugac Şi Igor Calcîi, care au cerut pe 29 august 2013 CSJ adunarea hotărârii adunării generale pentru emisia suplimentară de acţiuni, anularea hotărârii consiliului BEM privind aprobarea dării de seamă, anularea hotărârii Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare şi a deciziei Camerei Înregistrării de Stat. Era exact ziua în care în urma emisiei suplimentare închise de acţiuni, cota statului în capitalul BEM s-a diminuat de la 56 la 33,3%, iar firma Sisteme Informaţionale Integrate devenea noul acţionar majoritar, scrie publicaţia. Cererea celor trei acţionari a fost pe rând respinsă de judecătoria Centru şi Curtea de Apel, în schimb joi, 27 noiembrie, colegiul lărgit al CSJ a decis să o admită şi să caseze deciziile celorlalte două instanţe.

Tună şi fulgeră că a rămas fără BEM”, interpretează deschide.md o reacţie a Consiliului de Administraţie al Băncii de Economii condus de Ilan Shor. Într-o declaraţie emisă urmare a deciziei CSJ, consiliul se declară surprins şi spune că va apela la toate formele legale pentru a o contesta.

Dmitri Ciubaşenco scrie în „Panorama” că „PCRM a murit”. „Am scris, - susţine dl Ciubaşenco în articolul său, - că PCRM nu are alţi alegători decât cei pro-Rusia. Să pleci de pe acest câmp electoral şi să încerci să obţii ceva printre adepţii integrării europene – este o sinucidere”. De asemenea, directorul publicaţiei acuză PCRM de faptul că „a ucis speranţa schimbării acestei guvernări. PCRM, PSRM şi „Patria” ar fi putut împreună să obţină o majoritate confortabilă în parlament – peste 60 de mandate. Dar acest lucru nu s-a întâmplat în primul rând din vina PCRM…”, consideră editorialistul.

Într-un articol preluat de „Timpul” de pe contributors.ro, autorul reiterează nişte propuneri formulate anterior. „Fără a mai discuta la modul general despre unirea celor două state (România şi Republica Moldova), un program sistematic de integrare a vieţii economice, culturale, academice, artistice, sportive etc. ar fi de mare ajutor”. Potrivit autorului, „printre ideile punctuale de luat în considerare, ar putea fi: înfiinţarea unei Academii Naţionale a Românilor (prin fuziunea celor două academii existente), reprezentată instituţional în cele două capitale; înfiinţarea unui Teatru Naţional al Românilor, cu două sedii oficiale: la Bucureşti şi la Chişinău, precum şi cu sedii în marile oraşe din cele două state; compatibilizarea sistemelor educaţionale şi a curriculei din învăţământul preuniversitar şi universitar, respectiv convergenţa deplină a specializărilor şi certificatelor de atestare profesională; înfiinţarea unei televiziuni publice comune; unificarea pieţei muncii…”; etc. etc.

În editorialul său din „Ziarul Naţional”, scriitorul Vasile Gârneţ afirmă că „mass-media rusească - prin definiţie antieuropeană şi antimoldovenească - a tocat tabăra proeuropeană până la anihilare. Televizorul este o importantă sursă de informaţie în R. Moldova, iar majoritatea populaţiei noastre rurale, fără alternative la posturile ruseşti, a rămas branşată la viziunea şi mentalitatea sovietică”. Potrivit autorului, „noi, moldovenii – o mare parte dintre noi –, am rămas sovietici şi proruşi, această realitate trebuie privită în faţă şi asumată. Numai cunoaşterea realităţii ne poate ajuta la construirea unei strategii de guvernare, dar şi în implicarea utilă a societăţii civile”.

Editorialistul Nicolae Negru îşi intitulează articolul său expres din „Ziarul Naţional”: „Glonţul Rusiei a trecut pe la tâmpla Republicii Moldova”. Potrivit autorului, „alegătorii proeuropeni au votat şi de data aceasta „raţional”, evitând, pe cât s-a putut, dispersarea voturilor, acordându-le încă o şansă partidelor care au guvernat Republica Moldova în ultimii cinci ani, cu excepţia PLR care, în mod paradoxal, a avut de suferit, în pofida faptului că situaţia este favorabilă apariţiei unor forţe politice noi”. În opinia autorului, pe de altă parte, „o eventuală coaliţie proeuropeană va avea nevoie de PCRM pentru efectuarea unor modificări în Constituţie şi alegerea preşedintelui R. Moldova peste doi ani. Din punct de vedere strategic, ar fi utilă atragerea PCRM de partea forţelor proeuropene, care poate fi efectuată prin anumite concesii, inclusiv prin cedarea unor pârghii administrative. Oricum, viitorul PCRM devine mai incert ca niciodată. Încă patru ani în opoziţie i-ar putea fi fatali”.

XS
SM
MD
LG