Linkuri accesibilitate

Alegerile parlamentare din Republica Moldova reflectate în presa de limbă germană

„Rezultatele preliminare ale alegerilor parlamentare din Republica Moldova, în nici un caz, nu pot constitui pentru autorităţile din Bruxelles un prilej de linişte. Chiar dacă grupărilor pro-europene le-ar reuşi să formeze o nouă coaliţie şi să-şi continue cursul de apropiere de Uniunea Europeană, rezultatul stilizat într-o decizie privind direcţia de orientare a ţării, nu poate ascunde următoarea stare de fapt: Societatea moldoveană este profund divizată între cei care prin orientarea spre vest speră în perspective mai bune şi cei care îşi caută mîntuirea în pîntecele Rusiei”.

Astfel începe unul din primele comentarii din presa germană dedicat alegerilor de ieri din Moldova. Autoarea articolului, din ziarul berlinez „die tageszeitung” (taz), Barbara Oertel, din care am citat şi care este o bună cunoscătoare a situaţiei din răsăritul Europei, nu uită să atragă atenţia asupra deficitelor sistemului democratic din Moldova care afectează imaginea ţării şi care declanşează reacţii imprevizibile ale electoratului. Faptul că tocmai Partidul Socialist (PSRM), orientat spre Kremlin, a luat cele mai multe voturi este în opinia ziaristei şi un rezultat al deciziei discutabile de a i se retrage Partidului „Patria” dreptul de participare la scrutin.

La o concluzie similară ajunge şi Matthias Jobelius într-o amplă analiză publicată în magazinul online, care apare sub egida Fundaţiei „Friedrich Ebert”, „Internationale Politik und Gesellschaft” (IPG). Sub titlul, „Polarizarea este învingătorul”, Jobelius atrage atenţia asupra faptului că viaţa politică din Moldova este afectată de trei factori: „corupţia, oligarhia şi instabilitatea”. „Rezultatul alegerilor”, scrie Jobelius, care este şi directorul biroului Fundaţiei „Ebert” din Bucureşti, „oglindeşte divizarea populaţiei moldoveneşti. Din sondaje realizate periodic rezultă că o jumătate din locuitori se pronunţă pentru o orientare a ţării spre Uniunea Europeană, iar cealaltă jumătate pentru orientarea spre Rusia. În ultimii ani, această stare de spirit nu a putut fi schimbată nici de guvernul pro-european. Eliminarea candidatului sprijinit de Moscova, Renato Usatîi, şi faptul că pentru moldovenii care trăiesc în Rusia au existat prea puţine secţii de vot, va stîrni criticile Moscovei şi cele ale taberei pro-ruse.” Sistemul politic, financiar şi economic din Moldova rămîne fragil, scrie acelaşi analist, chiar dacă se va ajunge la formarea unui guvern care se poate baza pe o majoritate parlamentară stabilă. Mişcările separatiste din Găgăuzia şi Transnistria facilitează acţiuni de destabilizare ghidate de către Moscova. „Rusia consideră Moldova ca o parte din sfera ei de putere şi pune ţării peste tot piedici ca să nu se-ndrepte spre Europa.”

Excluderea de la scrutin al Partidului populist „Patria” al lui Usatîi este comentată, în fel şi chip, în mai toate articolele apărute în presa de limbă germană din Austria, Elveţia şi Germania (între care amintim doar cele mai importante: „Die Presse” şi „Der Standard” din Viena, postul de radio naţional din Gemania „Deutschlandfunk”, „Die Welt” „Frankfurter Rundschau”, „Die Zeit”, „Der Spiegel”, „Süddeutsche Zeitung” sau „Neues Deutschland” din Germania, sau „Tages-Anzeiger” din Elveţia).

În multe din articolele din presa de limbă germană se poate remarca faptul că autorii s-au bazat, în exclusivitate, pe informaţii răspîndite de agenţiile de presă, fără să cunoască situaţia reală din Republica Moldova. Extrem de supărător este faptul că unii dintre cei care semnează articole încă nu ştiu care este denumirea oficială a Republicii Moldova în limba germană. Unii continuă să folosească vechea denumire din perioada sovietică, vorbind despre Moldawien în loc să folosească denumirea corectă, Moldau. O privire pe site-ul ambasadei din Berlin, unde poate fi citit numele corect în limba germană – Republik Moldau – ar fi ajuns şi ar fi clarificat această problemă jenantă de toponimie.

XS
SM
MD
LG