Linkuri accesibilitate

Uniunea Europeană și dimensiunea geopolitică a alegerilor din Moldova


©Shutterstock.
©Shutterstock.

Ucraina nu ar fi deloc încântată să aibă un vecin cu un regim pro-moscovit la granița sa occidentală.

In puține cazuri au mai fost niște alegeri într-o țară fostă comunistă atât de importante pentru Europa. In cazul Moldovei se justifică din plin denumirea de „geopolitic”, întrucât Moldova alege între Europa și refacerea vechiului spațiu eurasiatic dominat de Moscova.

Rezultatul alegerilor va fi important nu doar pentru Moldova, ci pentru intreaga regiune. Asta înseamnă „geopolitic”: este evident că o eventuală venire la putere a unui guvern, sau a unei coaliții pro-moscovite ar pune și mai mult în pericol echilibrul precar din Ucraina. Apoi, o Moldovă din nou ostilă României, precum in vremea lui Voronin, ar fi ostilă întregii Uniuni europene.

Sigur, se poate argumenta că o importanță la fel de mare au avut-o și primele alegeri democratice din Balcani, în țările rezultate din dezmembrarea fostei Iugoslavii.

Și acolo a existat spaima cea mare că procesul democratizării, concretizat mai întâi în alegeri, ar putea fi reversibil. In Serbia, după răsturnarea pașnică, prin alegeri, a lui Miloșevici, asasinarea în 2003 a premierului pro-occidental Zoran Đinđić stârnise mare îngrijorare prin capitalele europene.

In cazul Serbiei, însă, riscul de instabilitate regională era mai redus decât în cazul Moldovei. Deasupra Balcanilor nu plutea spectrul intereselor revanșarde ale unei mari puteri cum e Rusia.

E drept, un caz similar cu cel al Moldovei este Georgia. Și acolo, alegerile care l-au adus la putere pe Saakașvili, în 2004, punând capăt deceniului de politică ambiguă a lui Șevardnadze, au fost prinite cu ușurare în Europa.

Micile derive autoritare ale lui Saakașvili au fost trecute cu vederea în occident, într-atât de mult se dorește stabilitatea Georgiei, la fel de importantă geopolitic ca și Moldova.

Aceste trei țări, Georgia, Ucraina și Moldova sunt de altfele cele trei ale Parteneriatului estic cu care, din aceleași rațiuni geopolitice, Uniunea Europeană a semnat deja un tratat de asociere, iar Moldova a fost considerată atât de stabilă și demnă de încurajare încât e prima și până acum singura țară a Parteneriatului care beneficiază de libertatea de circulație, după ce s-a ridicat obligativitatea vizei. Epitetul de geopolitic este așadar cu totul justificat.

In privința eliminării din cursă a Partidului Patria, şeful misiunii Uniunii Europene la Chişinău, Pirkka Tapiola, a declarat că asta pune unele întrebări, însă decizia a fost luată urmându-se procedurile legale, a fost o decizie a Curţii de Apel, iar motivul că Patria a fi încălcat legislaţia privind finanţarea partidelor se arată cu totul întemeiat. UE a trebuit însă să comenteze formal, însă, odată exprimată remarca formală, cum a făcut-o ambasadorul Tapiola, derularea alegerilor depinde acum doar de guvernul moldovean.

Nici nu se putea aștepta o implicare mai directă a instituțiilor europene, intrucât organizarea procesului electoral ține de dreptul suveran al fiecărei țări, așa cum s-a văzut și în cazul elegerilor prezidențiale din România. Faptul că a fost haos la multe ambasade, că nu s-a organizat - dinadins - așa cum trebuie, pentru a nu permite diasporei pro-europene să voteze, ajungându-se până la violențe, cum a fost la Paris și la Milano, a fost ceva care nu cădea sub incidența Uniunii Europene, deși România spre deosebire de republica Moldova este țară membră în UE.

Tot ce face UE acum este să aștepte rezultatul alegerilor, sperând ca viitorul guvern să fie pro-european astfel încât să se întărească stabilitatea regiunii și în primul rând a Ucrainei, care nu ar fi deloc încântată să aibă un vecin cu un regim pro-moscovit la granița sa occidentală. Din nou - o dimensiune geopolitică.

  • 16x9 Image

    Dan Alexe

    Dan Alexe, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, poliglot, eseist, romancier și realizator de filme documentare. 

XS
SM
MD
LG