Linkuri accesibilitate

Alegeri parlamentare 2014: un scrutin al discernământului cu privire la geopolitică?


Secție de votare la Cocieri.

Secție de votare la Cocieri.

Valentina Ursu în dialog cu Alexandru Canțîr despre miza alegerilor generale din R.Moldova.

Alexandru Canțîr: „Au existat întotdeauna dileme, implicaţii geopolitice. Dar niciodată problema nu s-a pus atât de tranşant ca în aceste vremuri, cu prilejul acestor alegeri parlamentare. Eu aş spune că mai degrabă ar fi vorba acum de un scrutin al discernământului cu privire la geopolitică. Ați amintit de primul Parlament de la proclamarea independenţei, atunci, de exemplul, opţiunea pro-europeană era mai puţin conştientizată, era, de fapt, mai degrabă o dilemă: comunism, non-comunism, URSS, non-URSS ş.a.m.d. Deci, acum lucrurile s-au mai limpezit şi din această perspectivă, din acest punct de vedere sigur că implicaţiile geopolitice par a fi mai mari.”

Europa Liberă: Să le luăm pe rând. În 1994, atunci când s-a votat un Parlament care a făcut ca Moldova să fie prezentă în cadrul Comunităţii Statelor Independente, a fost votul geopolitic?

Alexandru Canțîr: „Eu cred că, iarăşi, nu a fost atât un vot geopolitic sau non-geopolitic, a fost mai degrabă un vot care se explică prin nostalgii, prin imaturitatea unei societăţi în sensul receptivităţii la diferite valori occidentale. Şi, pe fundalul unor dezamăgiri, nu discutăm acum justificate-nejustificate, atunci populaţia a votat pentru o revenire, măcar şi psihologică, până la urmă, la vremurile sovietice, care se asociau cu o viaţă oarecum mai bună pentru mulţi.”

Europa Liberă: Ceva mai târziu, în 1998, s-a dat votul pentru apropierea de Europa, aşa vorbesc mai mulţi.

Alexandru Canțîr: „În 1998 sigur că s-a creat o relativă majoritate care a manifestat mai mult interes pentru comunitatea europeană. Probabil că atunci lucrurile au început să se limpezească sau apele să se separeu, astfel încât a fost pornit ceasul conştientizării şi al altei opţiuni a Republicii Moldova. Dar, iarăşi, societatea la acea oră, clasa politică inclusiv, sau poate în primul rând, probabil, nu au fost suficient de maturizate încât să fie asigurată durabilitatea şi rezistenţa unor astfel de forţe pro-europene care abia începuseră atunci să se manifeste destul de energic.”

Europa Liberă: Ceva mai târziu, în 2001, se zice că s-ar fi votat pentru alipirea Moldovei la Uniunea Rusia-Belarus. Adică nu a durat prea mult acel avânt din 1998, că, iată, peste patru ani s-a vorbit despre un alt vector al politicii externe.

Alexandru Canțîr: „În 2001, când la picioarele Partidului Comuniştilor din Republica Moldova s-a rostogolit puterea şi ei au obţinut 71 de mandate într-un Parlament de 101, s-au rostogolit la aceleaşi picioare, de fapt, şi dilemele pe care le are această societate. Sigur, victoria sau calea spre victorie a fost pavată de promisiuni de a restabili, într-un fel sau altul, URSS, de a reintegra Republica Moldova într-o entitate, într-o structură estică. Dar, până la urmă, Partidul Comuniştilor a fost nevoit să ţină cont de faptul că Republica Moldova, populaţia Republicii Moldova este scindată şi că nu poţi anula sau nu poţi închide ochii şi la alte opţiuni care fermentau în interiorul acestei societăţi, inclusiv opţiunea pro-europeană.”

Europa Liberă: În 2005, Parlamentul de atunci a încercat, iarăşi, să apropie Republica Moldova de UE prin acel Plan de Acţiuni Moldova-UE?

Alexandru Canțîr: „Poate s-ar putea spune astfel, că a fost o încercare de revigorare a mişcării spre Uniunea Europeană, spre comunitatea Uniunii Europene. Dar, iarăşi, toate aceste momente din istoria Republicii Moldova au însemnat, într-un anume sens, o încercare tot mai viguroasă şi mai viguroasă de a scăpa de sindromul Stockholm, deci, de a conştientiza situaţia în multe privinţe de victimă care adoră pe cineva care îl împiedică să facă o alegere conştientă. Cel mai important lucru: poţi să ai opţiuni pro-Est, poţi să ai opţiuni pro-Vest, dar această opţiune trebuie să fie conştientizată.”

Europa Liberă: În 2009 şi în 2010 s-a votat pentru parcursul european, în pofida faptului că se zice că Moldova este atât de scindată între cei care vor ca țara să se apropie de Vest şi cei care vor să rămână mai aproape de Est…

Alexandru Canțîr: „La alegerile la care vă referiţi cu siguranţă că s-a dat un vot pro-european, cel puţin în teorie. Ca acum, în această zi, probabil cel care vor vota pro-Vest vor vota nu atât pentru partidele care reprezintă aripa pro-europeană, cât pentru opţiunea pro-europeană.”

XS
SM
MD
LG