Linkuri accesibilitate

Un reportaj de Diana Răileanu.

Federaţia Rusă a luat decizia de a înăspri, de la începutul acestei săptămâni, controlul produselor importate din Belarus, indiferent dacă acestea sunt destinate pieţei ruse sau doar tranzitează prin Rusia. Agenţia fitosanitară rusă Rosselhoznadzor şi-a motivat decizia prin faptul că a descoperit filiere de contrabandişti care introduceau pe teritoriul rus, sub pretextul unui export spre Kazahstan, produse alimentare din ţările Uniunii Europene puse de Rusia sub embargo. Şi despre produse moldoveneşti, lovite de embargoul rusesc, se relatează ar ajunge totuşi în Federaţia pe „filiera” belarusă. Din timpul prohibiţiei americane se ştie că interdicţiile încurajează contrabanda. În aceste condiţii, cum funcţionează Uniunea Vamală dominată de Rusia şi ce efecte poate avea înăsprirea controalelor, a vrut să afle Diana Răileanu.

Agenţia fitosanitară Rosselihoznadzor din Federaţia Rusă îşi motivează restricţia prin depistarea unor loturi de peste 11 mii tone de fructe şi legume din Uniunea Europeană care, în pofida interdicţiei, au ajuns pe piaţa rusă sub pretextul unui tranzit din Belarus spre Kazahstan.

Din acest motiv, de la începutul acestei săptămâni, Federaţia Rusă a luat decizia de a înăspri controlul la hotarul cu Belarus. Indirect, aceste restricţii ar putea influenţa şi producătorii moldoveni, crede expertul Institutului Economie de Piaţă, Viorel Gârbu.

Efectul major pentru Republica Moldova este dat de faptul că după embargoul anunţat de Moscova pentru fructele şi legumele moldoveneşti, piaţa belarusă a fost colacul de salvare pentru mulţi producători de aici:

„Agenţii economici din Belarus cumpărau produse din statele interzise beneficiind de faptul că preţul pentru mărfurile din economiile respective erau în scădere, urmare a embargoului impus de Federaţia Rusă şi prezentau aceste produse ca fiind fabricate în Belarus. Ulterior le exportau fie pe piaţa Federaţiei Ruse, fie au inventat o schemă puţin mai complicată, atunci agenţii economici din Belarus pretindeau precum că exportă bunurile către Kazahstan prin teritoriul Federaţiei Ruse, iar acolo aceste bunuri, de fapt, erau vândute. Acest lucru va afecta şi economia Republicii Moldova dar, totuşi, într-o măsură mai mică, fiindcă efectul cel mai mare a fost realizat urmare embargoului impus de Federaţia Rusă.”

Nu se poate spune însă că autorităţile de la Minsk au fost luate prin surprindere de restricţiile impuse de Federaţia Rusă, continuă expertul. Moscova şi-a exprimat de mai multe ori îngrijorarea că Minskul ar re-exporta în Rusia alimente străine, odată ce ţări afectate de embargourile ruseşti, ca Polonia sau Lituania, şi-au strâns legăturile cu Minskul şi au mărit brusc în ultima perioadă unele exporturi în Belarus.

Faptul că agenţii economici din această ţară, care are zonă de liber schimb cu Federaţia Rusă, au încercat să se îmbogăţească rapid datorită unor livrări masive, scoate în evidenţă fragilitatea sistemului pe care se clădeşte viitoarea Uniune Vamală, constată expertul Viorel Gârbu:
„Belarus încearcă să speculeze, deci, efectiv, Belarus vede relaţia cu Federaţia Rusă inclusiv prin prisma intereselor economice şi nu are un interes comun în crearea unei Uniuni Vamale cu Federaţia Rusă. Mai mult, este obligată, într-un fel, să participe în această uniune. În final, atestăm situaţia de neînţelegere şi conflicte între aceste două state. Bine, e o realitate, aşa a fost clădită această Uniune, mai mult prin impunerea dictată de autorităţile Federaţiei Ruse şi nu prin acţiuni comune care sunt realizate de ambele state.”

În concluzie, spune Viorel Gârbu, cei care vorbesc despre viitorul economic al Republicii Moldova integrată în Uniunea Vamală ar fi trebuit sa ia în calcul evoluţiile cele mai recente din interiorul acesteia. De altfel, postul de televiziune Dojdi de la Moscova, a relatat despre reacţia furioasă a preşedintelui Belarus Aleksandr Lukaşenko, la o recentă interdicţie impusă de Federaţia Rusă, de această dată pentru exporturile de carne de origine belarusă.

XS
SM
MD
LG