Linkuri accesibilitate

Arcadie Barbăroșie: „după tot ce se întâmplă cu „Patria”, electoratul va migra probabil spre socialişti”.

În jur de 20% din persoanele cu drept de vot declarau, potrivit ultimului Barometru al Opiniei Publice, că nu ştiu dacă se vor duce să voteze duminică. Un potenţial electoral care creşte atunci când acelaşi BOP pune întrebarea: cu cine aţi vota ? Aproape 27% indecişi (persoane care nu ştiu sau nu au vrut să răspundă). Tot atâtea motive pentru partide să încerce, până în ultimul moment, să mobilizeze acest electorat.

Sociologii sunt de părere că atât de mulţi nehotărâţi atât de aproape de alegeri e o consecinţă directă a unei campanii anemice. Pe cât de polarizată pe criterii geopolitice e politica moldovenească, pe atât de nefirească a fost lipsa până acum a unor atacuri între cele două poluri - proeuropean şi prorusesc. Este prima dată când primele clasate proeuropene - PD şi PLDM – nu s-au atacat nici între ele, dar nici stânga, ci şi-au păstrat energia şi gloanţele pentru ultima săptămână de campanie. De partea cealaltă, Igor Dodon, favoritul Rusiei, a pus accent pe avantajele pe care le-ar avea de la această „prietenie”, încercând să-şi maximizeze numărul sprijinitorilor din rândul celor ce ar fi cei mai dependenţi de dispoziţiile politicienilor de la Kremlin.

Doru Petruți

Doru Petruți

Doru Petruţi a ajuns la o concluzie interesantă şi anume că campania a început în adevăratul sens al cuvântului luni, când preşedintele statului a dat tonul vorbind despre ameninţări extremiste şi partide finanţate ilegal. Sondajele au arătat că trei partide pe stânga - comuniştii, socialiştii şi „Patria” lui Usatîi - ar fi putut face o alianţă de guvernare. Aşa că după preşedinte, la rampă au ieşit Poliţia şi Procuratura care au capturat pretinşii „omuleţi verzi ai lui Putin” şi au dejucat la Chişinău un posibil „Maidan sângeros”.

Evenimentele sunt văzute de Doru Petruţi ca parte dintr-o campanie ce-şi propune convingerea indecişilor, dar mai ales demobilizarea sprijinitorilor partidelor proruseşti:

„Evenimentele din ultimele zile se puteau întâmpla foarte bine şi cu două trei săptămâni în urmă. Dar ele se întâmplă acum şi cu siguranţă vor genera efecte importante pe segmentul de indecişi, pe orientarea vest-est. E una din reţetele care s-a utilizat şi în 2009 – se joacă sentimentul de frică, de teamă. Oamenii votează după diferite criterii. Unul poate fi şi această - teamă de extremism. Pliată pe evenimentele din Ucraina. ”

Arcadie Barbăroșie

Arcadie Barbăroșie

Arcadie Barbăroşie, directorul IPP ce măsoară de mai multă vreme temperatura electorală cu Barometrul Opiniei Publice, spune că impactul elementului final al acestei lupte, răbufnite prin scoaterea din joc a lui Renato Usatîi, nu a fost calculat la modul serios de nimeni, aşa că strategia proeuropenilor ar putea da cu asta greş:

„Până acum a fost o campanie inertă, fără vână. Spre final s-a schimbat dramatic. Lupta latentă a răbufnit în spaţiul public. Mă refer la scoaterea din cursă a Partidului „Patria”. Cred că este o premieră. Nu-mi mai amintesc ca un partid clasat cu 10% să rămână în afara scrutinului cu câteva zile înainte de alegeri. Am impresia că Putin îl ajută astfel pe Dodon. Alegătorii lui Usatîi vor migra probabil spre socialişti. Unele modelări efectuate de colegii de la CBS Axa demonstrau că la o prezenţă masivă la vot, socialiştii ar putea să nu intre în Parlament. Dar după tot ce se întâmplă cu „Patria”, electoratul va migra probabil spre socialişti, aşa că ei nu va mai avea problema accederii în Parlament.”

Elementul care l-a făcut vedeta campaniei, încă înainte de începerea ei, pe Renato Usatîi a fost seria de concerte cu cei mai scumpi artişti ruşi. PD-ul îi preia reţeta, dovedită a fi de succes, şi încearcă să demonstreze prin două show-ri cu artişti notorii în PMAN că acest truc nu mai este o exclusivitate a unui singur actor politic. Din nou Doru Petruţi:

„Se încearcă folosirea unui factor de putere, faptul că ai anumiţi invitaţi, cu o anumită notorietate, care sigur ar putea proiecta anumite păreri asupra publicului indecis. Mai important decât beneficiul care poate fi adus de astfel de evenimente e important că s-a demonstrat că această reţetă nu aparţine şi nu e exclusivitatea unui singur actor politic.”

Şi Arcadie Barbăroşie spune: „Iată că instrumentele utilizate de Usatîi au fost preluate de PD. Ieri şi astăzi concerte cu artişti de renume, invitaţi atât din vest, cât şi est. Mesajul e că vrem să fim prieteni şi cu vestul, şi cu estul. Vrem să atragem electoratul cu gusturi culturale şi apropiate estului, şi vestului.”

Una din piesele de rezistenţă a campaniei lui Igor Dodon a fost poza cu Vladimir Putin afişată în toate localităţile mai importante. Mâine, cu doar două zile înainte de scrutin, la Chişinău vine preşedintele ales al României, Klaus Iohannis. Dovezi, spun sociologii, că nici proeuropenii, nici proesticii nu renunţă la tradiţia apelării la transferul de imagine din exterior:

Președintele Klaus Iohannis

Președintele Klaus Iohannis

„Iohannis vine la Chişinău. El sigur că va adresa un mesaj proeuropean şi un apel către alegători să susţină cursul proeuropean. În est - elementul de bază a fost sesiunea foto realizată de domnul Dodon şi doamna Greceanîi cu Putin şi panourile apărute. În ce măsură va reuşi partidul folosind acest tertip electoral, vom vedea.”

Recent, un cunoscut comentator român spunea, citat de un site de la Chişinău, că scrutinul moldovenesc s-ar putea solda cu o catastrofă şi că ar fi nevoie de o emoţie puternică pe final de campanie. Poate fi vizita lui Iohannis tocmai acea emoţie puternică? Doru Petruţi se declară neîncrezător:

„Cea mai mare emoţie o putea trezi venirea lui Ponta. Negativă. Eu pun victoria lui Iohannis în mare parte pe prestaţia slabă, enervantă şi brodată de multe greşeli a dlui Ponta. Mecanismul care a scos trei milioane de votanţi în turul doi la alegeri în România s-a bazat anume pe erorile lui Ponta, nu pe prestaţia carismatică a lui Iohannis. Dl Iohannis nu e cel care va genera emoţionalitate şi afectivitate. Nu va avea impactul emotiv al dlui Băsescu. Mă aştept în schimb la o prestaţie practică, echilibrată. A dat mesaje destul de reţinute în privinţa R. Moldova.”

În urma unei decizii considerate de mulţi incorecte din punctul de vedere al democraţiei, În Rusia, unde s-au deschis doar cinci secţii de vot, ar putea, fizic, vota doar 15 mii de cetăţeni, pe când în Italia, unde e o diasporă mult mai mică, s-au creat posibilităţi pentru 75 de mii de votanţi moldoveni. Aşa că intriga zilei de votare ar putea fi, şi în cazul Moldovei, votul din diasporă. Totuşi cea mai de urmărit evoluţie va fi, crede Barbăroşie, prezenţa la urne. La cât de mare este decepţia din tabăra sprijinitorilor cursului UE, mulţi ar putea rămâne acasă, ca şi mulţi dintre cei care nu vor mai vrea să voteze după ce s-au văzut cu candidatul favorit exclus din competiţie.

XS
SM
MD
LG