Linkuri accesibilitate

Vor apărea în Transnistria „agenţi străini”?


Sediul Centrului pentru drepturile omului "Memorial", din Moscova, vandalizat cu inscripţia: agent străin, iubeşte SUA, decembrie 2012.

Sediul Centrului pentru drepturile omului "Memorial", din Moscova, vandalizat cu inscripţia: agent străin, iubeşte SUA, decembrie 2012.

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Va fi sau nu introdusă în regiunea transnistreană noțiunea de „agent străin”? Ce ştiu locuitorii din stânga Nistrului despre activitatea organizaţiilor neguvernamentale? Şi cum se vor răsfrânge alegerile parlamentare asupra relaţiilor dintre Chişinău şi Tiraspol?

Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri şi principalele evenimente ale săptămânii trecute:

***

Preşedinţii Bronislaw Komorowski, Nicolae Timofti şi Petro Poroşenko

Preşedinţii Bronislaw Komorowski, Nicolae Timofti şi Petro Poroşenko

Liderii Moldovei, Poloniei și Ucrainei și-au împărtășit, joi, la Chișinău, îngrijorările față de politica Rusiei în estul separatist al Ucrainei și față de posibilul amestec al Kremlinului în mersul alegerilor moldovene de la 30 noiembrie. Nicolae Timofti, Petro Poroșenko și Bronislaw Komorowski s-au declarat de acord că atât Moldova, cât și Ucraina trebuie să continue pe calea integrării europene. Mai multe medii au relatat că întâlnirea trilaterală din Moldova a fost o formă de sprijin pentru guvernarea pro-europeană înaintea scrutinului din 30 noiembrie, împotriva forțelor politice moldovene pro-rusești. Sondajele de opinie arată un ușor avantaj pentru actualele partide de guvernământ.

În alegerile parlamentare din 30 noiembrie, alegătorii din regiunea transnistreană vor putea să voteze la 26 de secţii, majoritatea în dreapta Nistrului. Comisia Electorală Centrală a decis să deschidă pentru cetăţenii moldoveni din raioanele de est cu cinci secţii de votare mai mult decât în 2010, inclusiv la Coşniţa, Cocieri şi în alte câteva localităţi din raionul Căuşeni. Potrivit CEC, ca şi în anii trecuţi, cetăţenii moldoveni din regiunea transnistreană vor depune buletinele în urne speciale.

Ministrul economiei Andrian Candu a dat asigurări că prin Moldova nu se re-exportă bunuri europene supuse sancțiunilor rusești și a îndemnat Moscova să ridice restricțiile impuse unor exporturi moldovene, relatează agenția rusă RIA Novosti. „Nu există temeiuri economice sau juridice pentru impunerea unor asemenea restricții”, a spus Candu. Declarația vine după ce marți agenția fitosanitară rusă „Rosselhoznadzor” spunea că ar fi gata să negocieze cu Chișinăul ridicarea embargourilor, însă numai dacă Moldova va da garanții că nu va participa la re-exporturi europene nepermise spre Rusia.

Petro Poroshenko şi Joe Biden la Kiev

Petro Poroshenko şi Joe Biden la Kiev

La Kiev, noua coaliție de guvernare formată din cinci partide pro-occidentale a inițiat un acord în care se spune că principalul obiectiv al Ucrainei este aderarea la NATO. Proiectul acordului a fost discutat vineri în Parlamentul ucrainean și se aşteaptă ca el să fie adoptat în prima sesiune a noului Parlament, din 27 noiembrie. Cele cini partide semnatare au stabilit de asemenea să conlucreze pentru integrarea țării în Uniunea Europeană.

Aflat în vizită la Kiev, vicepreședintele Statelor Unite Joe Biden a declarat că e inacceptabil ca în secolul 21 anumite țări să încerce redesenarea cu forța a granițelor din Europa sau să intervină militar numai pentru că nu le place o decizie luată de vecinii lor. Vorbind alături de președintele ucrainean Petro Porpoșenko, Biden a spus că dacă Rusia și-ar respecta angajamentele luate la Minsk pentru a pune capăt crizei din Ucraina, și dacă ar respecta integritatea teritorială a acestei țări, atunci s-ar putea începe o discuție rațională despre sancțiuni.

Rusia spune că orice ajutor american cu armament pentru Ucraina ar fi un factor destabilizator. Declarația a fot făcută joi de purtătorul de cuvînt al diplomației ruse Alksandr Lukașevici, după ce Tony Blinken un consilier de rang înalt al președintelui Barack Obama a spus că Washingtonul ar trebui să-și reconsidere poziția de a nu furniza Kievului ajutor „letal”.

Presedintele Rusiei, Vladimir Putin, a acuzat Statele Unite ca ar încerca să „subjuge” si sa umilească Rusia, dorind ca Moscova sa se afla sub influența Washinghtonului: „Ei (americanii) vor sa ne umileasca. Vor sa ne subjuge. Vor sa-şi rezolve problemele pe seama noastra. Vor sa ne aiba sun infleunta lor. Nimeni nu a reusit sa obţina asta si nimeni nu va obţine asta!” Declaratia a fost facuta la Adunarea plenara a Frontului poporului intregii Rusii, o organizatie subordonata partidului presedintelui Putin, Rusia Unită.

Vladimir Putin

Vladimir Putin

Şi ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a spus că sancțiunile occidentale împotriva Rusiei au ca scop să provoace o schimbare de regim la Moscova. Vorbind sâmbătă la o ședință a Consiliului de Politici Externe și de Apărare, Lavrov a spus: „Ei (occidentul) anunță pe față că sancțiunile vor ruina economia și vor provoca protestele oamenilor”. Lavrov a mai adăugat: „Occidentul demonstrează limpede că nu urmărește o schimbare de politică față de Ucraina, ci vrea să facă presiuni pentru o schimbare de regim (la Moscova).” Relațiile dintre Rusia și Occident au ajuns la nivelul cel mai scăzut de după Războiul Rece, din cauza anexării Crimeii de către Rusia, acuzată de Occident că destabilizează intenționat și estul Ucrainei.

Secretarul general NATO Jens Stoltenberg și președintele eston Toomas Hendrik Ilves au spus că Georgia, Moldova și Ucraina au nevoie de sprijn concret din partea țărilor democratice ca să se poată apăra de amenințările și embargourile rusești, relatează Interfax. Stoltenberg și Ilves au luat joi prânzul împreună la Tallin. Ei au mai declarat că alianța nord-atlantică trebuie să devină „mai puternică și mai hotărâtă” pentru a descuraja pe cei care ar vrea să „atace independența unui stat vecin, integritatea lui teritorială și sistemul nostru democratic comun”.

***

Europa Liberă: Sovietul suprem de la Tiraspol a adoptat recent în prima lectură o lege care obligă organizațiile neguvernamentale care primesc finanțare din afara regiunii transnistrene să se înregistreze ca „agenți străini”. Cu detalii, Lina Grâu:

Pachetul de legi vizează deocamdată doar organizațiile neguvernamentale și necomerciale care au ca scop participarea în campanii electorale și referendumuri. Organizațiile respective vor putea primi finanțare din străinătate doar după ce se vor înregistra în calitate de „agent străin” sau de reprezentanță a unei organizații din străinătate. Chiar dacă nu interzice direct activitatea

Sovietul suprem din Tiraspol

Sovietul suprem din Tiraspol

organizațiilor neguvernamentale care activează în domeniul politic, proiectul impune un control riguros al structurilor administrative de la Tiraspol asupra veniturilor și cheltuielilor organizațiilor care se vor înregistra în calitate de „agenți străini”.

Documentul constituie practic o copie a unei legi similare care funcționează în Federația Rusă.

Nota informativă la proiect invocă pericolul așa-numitelor revoluții colorate din spațiul post sovietic, vorbind despre efectele acestora pentru Rusia, și dă impresia de a fi fost preluată integral din legea rusească. ONG-urile, spune nota informativă, au devenit una din forțele motrice ale revoluțiilor colorate și au participat activ la procesele de schimbare a puterii în țări precum Ucraina, Georgia sau Kirghizia. Vorbind despre cele trei țări ca despre sub-regiuni ale CSI, considerate pe vremuri de Moscova ca fiind zona sa de influență exclusivă, nota informativă de la Tiraspol spune că ONG-urile, care erau până la acel moment văzute doar ca fenomen social, au devenit o forță politică reală în mâinile unor puteri occidentale și au contribuit direct la debarcarea guvernelor.

Nota informativă mai spune că diversele fonduri și agenții străine, sub pretextul finanțării unor programe sociale și de tineret, au creat în țările post-sovietice o adevărată rețea care nu putea fi controlată pentru structurile statului, devenind impenetrabilă pentru acestea. Și acest lucru ar fi dus, în final, la izbucnirea revoluțiilor colorate. Pentru a deveni lege, proiectul trebuie să fie adoptat și în lectura a doua, însă experți de la Tiraspol spun că unii aleși locali s-ar putea opune adoptării documentului.

***

Europa Liberă: Expertul de la Tiraspol Vladimir Iastrebceak spune că pentru Transnistria reglementarea strictă a activității organizațiilor neguvernamentale nu este o noutate. De ce tocmai acum însă a fost aprobat acest proiect? A fost prima întrebare adresată fostului responsabil de relațiile externe în administraţia transnistreană, cu care am stat de vorbă şi despre ultimele evoluţii regionale:

Vladimir Iastrebciak

Vladimir Iastrebciak

Vladimir Iastrebceak: Aș atrage atenția la două momente. Primul este că această abordare nu este o noutate pentru legislația transnistreană. Restricții similare – fără însă noțiunea de „agent străin” – pentru participarea persoanelor juridice, finanțate din străinătate, la viața politică a Transnistriei, inclusiv în campaniile electorale, au apărut la noi destul de demult, acum vreo cinci ani. Aspectul a fost reglementat la nivel de decrete ale președintelui.

Cred că proiectul discutat în legislativ urmărește într-adevăr scopul de a armoniza legislația cu cea a Federației Ruse, inclusiv în acest domeniu.

Al doilea aspect este că, într-adevăr, statul consideră că în această situație destul de dificilă trebuie să depună eforturi pentru a-și asigura securitatea informațională, mai ales că segmentul acoperit de acest proiect este unul destul de îngust și vizează doar campaniile electorale, care în orice caz sunt o chestiune internă. Și probabil având în vedere statutul nostru special a fost nevoie de astfel de filtre suplimentare.

Europa Liberă: Ați spus că proiectul are în vedere armonizarea cu legislația rusească, dar se pare că această armonizare nu este una totală, pentru că în Federația Rusă legea se referă la toate ONG-urile. Credeți că pentru lectura a doua lista ar putea fi extinsă și în Transnistria?

Vladimir Iastrebceak: Eu nu cred că extinderea listei în situația noastră va fi de actualitate măcar și pentru faptul că suntem foarte dependenți de finanțarea externă în alte domenii decât politica. Adică dacă vine vorba despre domenii ca ecologia, sfera socială, educația, vedem că organizațiile noastre neguvernamentale și necomerciale primesc finanțare și din Federația Rusă, și în cadrul unor credite nerambursabile occidentale. Fără acestea nu cred că este posibilă activitatea cât-decât cu succes în domeniile menționate. Iată de ce nu văd motive obiective pentru care lista ONG-urilor vizate de proiect să fie extinsă. Iar în domeniul politic măsura cred că este argumentată.

Europa Liberă: Cât de semnificativă este activitatea ONG-urilor în domeniile pe care le-ați menționat – umanitar, ecologic, în educație?

Vladimir Iastrebceak: Este una totuși destul de importantă, pentru că destul de multe ONG-uri de la noi participă la diverse proiecte, în plus, ar putea apărea discuții despre situația favorizată în care ar ajunge organizațiile guvernamentale care vor continua să primească finanțare din afară, față de organizațiile neguvernamentale care nu vor putea primi această finanțare în cazul în care aplicarea acestei norme ar fi extinsă și la alte tipuri de activități. Iată de ce cred că în cea de a doua lectură legislatorii vor examina în detaliu toate aspectele pentru a nu admite o interpretare prea vastă cu includerea în aceste prevederi a sectorului nostru neguvernamental.

Europa Liberă: Se poate spune că în acest moment organizațiile neguvernamentale iau asupra lor o parte dintre activitățile pe care bugetul regiunii deocamdată nu este în stare să le acopere?

Vladimir Iastrebceak: Aș spune totuși că este vorba nu doar despre ONG-uri, ci despre societatea civilă în sens mai larg – adică și mass media, și instituțiile educaționale – fie de stat, fie neguvernamentale, acestea de asemenea intră în categoria societății civile. Dacă e să privim din acest punct de vedere societatea civilă, atunci da, putem spune să anumite funcții sunt asumate de societatea civilă.

Europa Liberă: În Republica Moldova foarte curând vor avea loc alegeri. Cum credeți că vor influența acestea relațiile dintre Chișinău și Tiraspol?

Vladimir Iastrebceak: Cel mai important factor este că pentru orice fel de negocieri orice fel de alegeri – fie acestea în Republica Moldova, Transnistria, Rusia sau oriunde în altă parte – prin definiție nu adaugă stabilitate. Pentru că forțele care sunt la putere sunt preocupate cum să mențină această putere, iar funcționarii se gândesc mai mult la perspectivele politice și de carieră decât la eficiența negocierilor. Iată de ce așteptarea principală este ca alegerile să se încheie, să fie format un guvern eficient cu care se va putea sta de vorbă indiferent de evenimentele politice interne. Aceasta este așteptarea cea mai importantă. Iar ulterior să revenim la un lucru și o abordare sistematică pe domeniile de activitate a grupurilor de experți.

Evgheni Şevciuk la Moscova

Evgheni Şevciuk la Moscova

Europa Liberă: Recent, dl Șevciuk a fost la Moscova, unde a declarat că Transnistria este gata să mai desfășoare încă un referendum, dacă acesta va fi recunoscut de Rusia. În ce măsură credeți că este posibil un nou referendum în Transnistria?

Vladimir Iastrebceak: În principiu, aici fraza-cheie este nu faptul că Transnistria este gata să organizeze un nou referendum, ci partea în care se spune că referendumul va avea loc dacă va fi recunoscut. Să faci un referendum doar pentru a-l face nu prea are sens – astfel va fi doar depreciată valoarea acestui instrument propagandistic. În ceea ce privește partea cu recunoașterea de către comunitatea internațională, cred că acesta ar fi momentul-cheie. Și dacă declarații de acest fel se fac, înseamnă că se poartă și negocieri în acest sens. Plus că acesta poate fi un mesaj transmis altor participanți la negocieri în sensul că dacă vor fi încălcate anumite principii de bază, cum ar fi suveranitatea și neutralitatea Republicii Moldova, atunci și pozițiile altor negociatori, inclusiv ale Federației Ruse, pot fi revăzute. Eu cred că aceasta este o parte a negocierilor, într-un context mai larg, mai global, unde schimbarea datelor problemei poate produce o schimbare a poziției cu privire la referendum.

Europa Liberă: Credeți că în același context trebuie privită și declarația recentă a dnei Ștanski care spunea că anume acum este momentul cel mai potrivit pentru recunoașterea Transnistriei de către Rusia?

Vladimir Iastrebceak: Cred că în acest caz este mai degrabă un mesaj adresat părții ruse, o încercare a Tiraspolului de a fundamenta posibilitatea și legalitatea unei astfel de recunoașteri. Deci, cred că este totuși mai degrabă un mesaj adresat anume părții ruse.

Europa Liberă: Cum se văd la Tiraspol relațiile cu Ucraina? Recent la Chișinău a fost președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, care și-a exprimat susținerea atât pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, cât și pentru reglementarea transnistreană.

Vladimir Iastrebceak: Piotr Alexeevici cunoaște bine problema, o cunoștea la fel de bine și când a fost secretar al Consiliului național de securitate și apărare al Ucrainei, dar și când a fost ministru de Externe și cred că și acum este la curent cu tot ce se întâmplă. În orice caz, este un om care controlează situația. Eu cred că la Tiraspol au observat că problematica transnistreană nu a fost una de bază în cadrul discuțiilor care au avut loc, mai mult s-au abordat chestiuni legate de alegerea europeană a Republicii Moldova. Iar Tiraspolul consideră că acesta este dreptul suveran al Republicii Moldova – să adopte propriile sale decizii pe direcția relațiilor externe.

În ceea ce privește relația noastră cu Ucraina este foarte important ca în această relație să apară mai puțin factorul emoțional, tensiunile emoționale, care fac rău relațiilor. Nu este bine când se acordă o atenție prea mare unor pretexte informaționale și pentru a alimenta aceste pretexte se întreprind măsuri absolut de neînțeles de genul săpării unui șanț de-a lungul frontierei cu Transnistria, unul absolut inutil din toate punctele de vedere cu excepția celui informațional. Sau instalării blocurilor de beton și chiar într-o vreme a tehnicii blindate pe traseul Tiraspol-Odesa, care de asemenea a avut doar un rol demonstrativ, informațional, și nu unul pragmatic, realist.

În plus, desigur că suntem interesați ca pentru mărfurile noastre Ucraina să rămână piață de desfacere și să ne trimită în condiții avantajoase exportul său care aici are o cerere bună și, bineînțeles, să nu ne creeze probleme pentru tranzitul mărfurilor noastre, lucru care, din păcate, în ultimul timp se întâmplă tot mai des și mai des. Acestea sunt subiecte ale unor noi negocieri, la baza cărora ar trebui să stea respectul reciproc, înțelegerea de către părți a propriilor interese și în acest caz cred că și negocierile vor aduce rezultate și vor fi mai puține excese în contactele bilaterale.

Europa Liberă: Opinia fostului ministru de externe în administraţia transnistreană, Vladimir Iastrebceak.

***

Europa Liberă: Revenim la tema restricţiilor pe care Sovietul suprem din Tiraspol ar putea să le introducă în activitatea unor organizaţii neguvernamentale finanţate din afara regiunii. Colega mea Lina Grâu a stat de vorbă cu politologul Andrei Safonov din Tiraspol, care consideră însă că proiectul de lege a fost elaborat și promovat de echipa lui Evghenii Șevciuk nu atât pentru alinierea la legislația rusească, cum s-a anunțat oficial, cât pentru a-i elimina din viitoarele alegeri pe concurenții lui Șevciuk care ar putea fi susținuți din afară, inclusiv din Federația Rusă:

Andrei Safonov

Andrei Safonov

Andrei Safonov: Din punctul meu de vedere, armonizarea legislației transnistrene în domeniul activității organizațiilor neguvernamentale cu legislația rusească este un argument absolut secundar. Situația în acest caz are un subtext pur politic. Ideea este că în Transnistria are loc o luptă politică dură, care se va amplifica în perioada următoare, având în vedere că în 2015 vor avea loc alegeri în organele puterii locale și în Sovietul Suprem, iar în 2016 vor fi alegeri prezidențiale. Structurile executive doresc să instituie acum controlul asupra situației, iată de ce doresc să aibă la vedere toate fluxurile financiare, toate contactele politice dintre sectorul neguvernamentale al Transnistriei și orice fel de organizații din afară, apropo, inclusiv din Rusia. Și asta, pentru că echipa actuală este îngrijorată la modul serios de faptul că oponenții ei ar putea primi careva ajutor – consultativ, financiar sau de altă natură – și astfel să câștige. Iată de ce cred că argumentul armonizării cu legislația Federației Ruse este doar o mișcare tactică.

Europa Liberă: În nota explicativă la proiect se vorbește despre pericolul revoluțiilor colorate care au avut loc anii trecuți în Georgia, Ucraina, Kirghizia. Credeți că inițiativa vizează factorul extern mai mult decât amenințarea pe care ar putea-o genera consolidarea unor forțe interne?

Andrei Safonov: Eu cred că aici tactica este următoarea: o revoluție colorată împotriva actualei puteri nu are rost pentru că dintre toate grupările politice care sunt acum în Transnistria, gruparea din jurul lui Evghenii Șevciuk corespunde în cea mai mare măsură, din punctul meu de vedere, unor interese politice ale Occidentului și ale unei părți a elitelor politice din Chișinău. În orice caz, dacă ne amintim anul 2012 putem vedea un șir de cedări unilaterale făcute de Tiraspolul oficial în cadrul negocierilor pentru consolidarea măsurilor de încredere. Iată de ce, din punctul meu de vedere, nu are niciun sens ca Occidentul sau Chișinăul să organizeze o revoluție colorată pe un astfel de fundal.

Eu cred că prin acest document se urmărește scopul ca gruparea aflată acum la putere să reușească să se mențină și în continuare la cârma statului. Iată de ce se menționează diverse pretexte de genul revoluțiilor colorate – este o conexiune ușor artificială menită să asigure mai multă susținere la trecerea documentului prin Sovietul Suprem. Și, apropo, dacă e să vorbim despre lectura a doua, eu cred că deputații pot face în așa fel încât pe ici pe acolo documentul să arate mai moderat și într-un final să nu reglementeze prea dur activitatea ONG-urilor.

Europa Liberă: Deci, Dvs. credeți că lista organizațiilor nu va fi extinsă la lectura a doua?

Andrei Safonov: Eu cred că în Sovietul Suprem va porni o discuție destul de vie, dar deocamdată aceasta va fi una închisă, se va dezbate între diferitele grupări, între anumiți deputați în parte... Mulți deputați doresc să vină încă o dată în Sovietul Suprem în 2015, aceștia reprezintă anumite grupări politice și financiare și eu nu cred că ei au interesul ca echipa care se află acum la putere să dețină monopolul absolut asupra acestei puteri.

Europa Liberă: Dar cât de eficiente vor putea fi aceste măsuri în cazul în care documentul va fi adoptat totuși în cea de a doua lectură?

Andrei Safonov: Documentul, desigur, a trecut de prima lectură, dar, cum arată practica discuțiilor din Sovietul Suprem, este posibil ca pentru a doua lectură multe dintre formulări să fie diminuate sau formulate mai blând. În orice caz, cred că acum există premise pentru ca lucrurile să stea anume așa.

Europa Liberă: Săptămâna aceasta în Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare. În ce mod vor putea influența raportul de forțe din Transnistria rezultatele acestor alegeri?

Andrei Safonov: La modul direct aceste alegeri din Republica Moldova nu au cum să influențeze situația din Transnistria. Acum, toată lumea este preocupată în primul rând de pregătirea pentru alegerile care vor avea loc în anii 2015 și 2016.

Dar ce pot spune cu siguranță este că Transnistria nu va participa la discutarea oricărui proiect legat de integrarea europeană a Republicii Moldova. Pentru că dacă există un numitor comun între forțele politice din Transnistria, între politicieni și lideri de opinie, acesta este faptul că mișcarea trebuie să fie în direcția proiectului eurasiatic și consolidarea relațiilor cu Federația Rusă. Și bineînțeles că nimeni nu are sentimente de ostilitate față de Ucraina, în pofida faptului că relațiile cu Kievul oficial au devenit ceva mai dificile din mai multe motive. Oricum, se dorește o relație de prietenie cu Kievul.

Europa Liberă: Politologul din Tiraspol Andrei Safonov, a răspuns întrebărilor Linei Grâu.

***

Europa Liberă: Ce este o organizaţie neguvernamentală sau un ONG (în rusă NPO), am încercat să aflăm discutând cu mai mulţi locuitori din Tiraspol.

- Ничего не слышал об НПО. Не знаю, что это такое.

- НПО - я эту аббревиатуру встречал: научное производственное объединение. Например, НПО Днестр. Начальное педагогическое образование может быть – судя по университету, на слуху…

- Не знаю.

- Ничего не слышал.

- Если честно, я вообще не знаю, что такое НПО и чем он занимается. Мне было бы даже интересно самой узнать – что это такое

- Ничего не знаю, ничего не могу сказать. Вообще не могу ничего предположить.

- Научно-производственное объединение, что ли? Не знаю, честно.

- Ну, если это научно-производственное объединение, то они должны заниматься наукой…

- На мой взгляд, они ничего не решают. На сегодняшний день. По опыту прожитых лет. То, как договорились люди между собой, те, которые решают… А все остальное – это так, волны по воде.

Europa Liberă: Opinii culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol.

***

Europa Liberă: Duminică, 30 noiembrie, în Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare. Colega mea Valentina Ursu l-a întrebat pe jurnalistul din Germania, Robert Schwartz, şeful redacţiei române la Radio Deutsche Welle, dacă votul din 30 noiembrie are o semnificație geopolitică.

Robert C. Schwartz

Robert C. Schwartz

Robert C. Schwartz: „Da, cu siguranţă, votul este şi unul geopolitic. Şi semnalul foarte clar l-am primit de la preşedintele Republicii Moldova, Timofti, un mesaj adresat concetăţenilor săi: „Din cauza politicienilor falşi Moldova poate rata integrarea europeană”. Timofti a vorbit despre un atac la fundamentul european pe care se aşează Moldova. Şi acest mesaj clar şi pragmatic spune tot despre pericolul existent în contextul crizei din Ucraina şi, de ce nu, din Georgia şi din Republica Moldova.

Întrebarea centrală pe care Europa trebuie să şi-o pună şi, slavă Domnului, sunt politicieni serioși, pragmatici, şi în Moldova sunt politicieni care pun aceeaşi întrebare: unde se opresc ambiţiile lui Putin? În mod cert, cred eu, nu la marginile spaţiului Federaţiei Ruse şi, din păcate, nici la marginile spaţiului postsovietic. Pentru că vedem evoluţiile în Balcanii de Vest, vedem încercările în Ungaria, în Bulgaria şi, de ce nu, chiar şi în România. Cu alte cuvinte, da, miza geopolitică este foarte puternică.”

Europa Liberă: Întrebarea firească: cum poate fi consolidată o societate atât de scindată, dacă e să ţinem cont şi de datele sondajelor care arată că vectorul european şi cel euroasiatic ar fi susţinut în egală măsură de cetăţenii ţării?

Robert C. Schwartz: „Cred că în primul rând e nevoie de un discurs proeuropean pronunţat mult mai vizibil nu numai în media din Republica Moldova, ci în spaţiul public. Am văzut lecţia prezidențialelor din România, sondajele nu contează foarte mult, electoratul tânăr, proeuropean nu mai poate fi păcălit cu televizorul, se spunea în România: „Minţim poporul cu televizorul”.

Televiziunile arondate clasei politice, controlate de moguli care au o campanie deșănțată şi în România, şi în Republica Moldova, aceste televiziuni au fost învinse, cel puţin în România, de generaţia 2.0. Generaţia 2.0 a reuşit să-i convingă şi pe părinţi, şi pe bunici să nu mai creadă chiar toate minciunile şi toate manipulările. Şi cred că aceasta este a doua miză a alegerilor şi în Republica Moldova. Generaţia tânără proeuropeană trebuie să îşi susţină discursul mai vizibil.

Şi aş adăuga aici o altă lecţie importantă: cel mai mare partid, cel al indecişilor trebuie convins prin acelaşi discurs limpede şi pragmatic să participe la vot. Cred că şansa europeană a Republicii Moldova este reală şi sper să fie la fel de reală şi după 30 noiembrie.”

Europa Liberă: Doar votul indecișilor contează? Sau poate că şi mai mult contează votul diasporei, dacă e să ţinem cont şi de prezidențialele din România? Or, diaspora este curtată acum pentru votul ei. Şi se estimează că pentru Parlamentul din Republica Moldova în diasporă s-ar acumula cam patru-cinci mandate.

Robert C. Schwartz: „Diaspora este foarte importantă. S-a văzut în România, în 2009, când preşedintele Băsescu a câştigat la mustață datorită votului din străinătate. S-a văzut acum, în 2014, că noul preşedinte, Klaus Iohannis, a câştigat în ţară, fără votul numeric al diasporei. Dar mesajul care a pornit din diasporă a fost atât de puternic încât i-a convins pe cei de acasă să participe la vot. Cu alte cuvinte, votul diasporei este foarte important, indiferent dacă va conta sau nu numeric. Mesajul diasporei, un mesaj pro-european, este foarte important pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Lăsaţi să se înţeleagă că ar trebui să se tragă nişte lecţii moldoveneşti din votul românesc?

Robert C. Schwartz: „Nu cred că doar lecţii moldoveneşti din votul românesc. Toată zona poate învăţa din ceea ce s-a întâmplat pe 16 noiembrie 2014 în România. Ungaria poate învăţa, zona Balcanilor de Vest, unde e inimaginabil ca un minoritar să devină preşedintele unei ţări cum ar fi Serbia sau Albania. Dar Republica Moldova poate învăţa că miza pro-europeană contează şi merită să te implici ca să reuşeşti să apropii Republica Moldova şi mai tare de structurile europene. Şi apropierea se va întâmpla, cu siguranţă, după votul din această toamnă-iarnă.”

Europa Liberă: Succesul lui Klaus Iohannis – o victorie a democraţiei în România şi în Europa Centrală şi de Est. astfel au titrat multe medii occidentale. Ce trebuie să se întâmple în Moldova ca în presa străină să apară asemenea titluri?

Robert C. Schwartz: „În Moldova se întâmplă deja foarte multe lucruri care sunt semnalate pozitiv în presa din Europa de Vest. Trebuie doar să vină un mesaj care arată convingător că acest curs proeuropean al Republicii Moldova nu poate fi întrerupt nici din afară, şi nici dinăuntru. Cred că acest mesaj este foarte important şi va fi, cu siguranţă, taxat pozitiv în presa europeană.”

Europa Liberă: Cum explicaţi dumneavoastră cetăţeanului din Moldova că reformele au şanse?

Robert C. Schwartz: „S-a văzut în toate statele din Uniunea Europeană că reformele, uneori foarte dure, au dus la prosperitate, au dus la libertate, au dus la garantarea statului de drept, au dus la o intensificare a luptei împotriva corupţiei. Sunt 28 de state în Uniunea Europeană şi niciunul dintre aceste state nu a fost băgat cu forţa, împotriva voinţei poporului, în Uniunea Europeană. Cu alte cuvinte, cea mai bună convingere vine din experienţa Uniunii Europene, o experienţă democratică, o experienţă a libertăţii.”

Europa Liberă: Opinia jurnalistului Robert Schwartz, şef de redacție la Radio Deutsche Welle, consemnată de Valentina Ursu.

***

Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.

XS
SM
MD
LG