Linkuri accesibilitate

Respingerea magistraţilor de către şeful statului nu înseamnă automat că aceştia sunt excluşi din sistemul judecătoresc.

Preşedintele Nicolae Timofti a respins transferul a cinci judecători angajaţi la Curtea de Apel Bender, lichidată în urmă cu câteva luni, la o altă instanţă. Şeful statului a motivat că cei cinci magistraţi nu ar corespunde „criteriilor de integritate”, fără a da alte amănunte. Nu este primul decret de acest fel al preşedintelui Timofti, iar secretarul general al Preşedinţiei, Ion Păduraru, crede că, în acest moment, respingerile judecătorilor de către şeful statului este modul cel mai eficient de a combate corupţia în aparatul judecătoresc.

Preşedintele Nicolae Timofti a respins transferul a cinci judecători angajaţi la Curtea de Apel Bender, lichidată în urmă cu câteva luni, la o altă instanţă. Şeful statului a motivat că cei cinci magistraţii nu ar corespunde normelor de integritate. Nu este primul decret de acest fel al preşedintelui Timofti.

Ex-ministrului Justiţiei, Ion Păduraru, spune că suspiciunile de corupţie şi de lipsă de integritate în cazul celor cinci judecători erau atât de solide că a fost nevoie chiar să fie lichidată instanţa în care activau cei cinci - Curtea de Apel Bender.

„La baza deciziei acestea a fost situaţia disperată şi critică s-a creat la instanţa respectivă. Situaţia în care s-a ajuns acolo era imposibil să mai schimbi ceva. Iar pe fiecare în parte există informaţii care ridică întrebări legate de integritatea profesională şi posibilitatea de a mai rămâne în aşa funcţii”.

Dar respingerea magistraţilor de către şeful statului nu înseamnă automat că aceştia sunt excluşi din sistemul judecătoresc. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) poate cere repetat numirea lor, iar a doua oară preşedintele este obligat să ţină cont de demersul CSM. Totuşi, Ion Păduraru declară că în situaţia judecătorilor de la Bender acest lucru nu este valabil, întrucât avem de a face o numire prin transfer, nu de o situaţie ordinară.

Experţi şi oficiali europeni au criticat în repetate rânduri Republica Moldova pentru ritmul prea lent cu care combate corupţia din sistemul judecătoresc. Chiar dacă există mai multe instituții abilitate să lupte cu ea - Colegiul disciplinar al CSM, Centrul Naţional Anticorupţie, Consiliul Naţional de Integritate - , acţiunile preşedintelui Nicolae Timofti de a scoate din sistem judecători cu probleme îl plasează parcă printre cei mai activi actori.

Fostul preşedinte al Colegiul disciplinar al CSM, profesorul de la Facultatea de Drept Nicolae Roşca nu este de acord însă cu modalitatea prin care este curăţit sistemul judecătoresc. În opinia sa, preşedintele şi-a asumat un rol impropriu: „Preşedintele face activităţile Procuraturii Generale, organelor de anchetă, ale Consiliului Superior al Magistraturii. Eu cred că cel mai activ în acest proces de epurare a cadrelor judecătoreşti trebuie să fie Consiliul Superior al Magistraturii. Dar CSM pare să fie mai mult un sindicat al judecătorilor, care le apără drepturile, dar nu acel care face ca sistemul să funcţioneze şi să-i înlăture pe cei nedemni”.

Profesorul de la Facultatea de Drept crede că reformele din justiţie nu sunt suficient de profunde, fiind făcute mai mult pentru a raporta cuiva. În opinia lui Nicolae Roşca, Republicii Moldova îi lipsesc oamenii din sistem care să aibă îndrăzneală şi curajul să realizeze aceste reforme.

Doi dintre cei cinci magistraţi respinşi - Nicolae Nogai şi Aurelia Parpalac - au ajuns de mai multe ori în atenţia opiniei publice. Nogai este cercetat penal, fiind acuzat că ar fi legalizat înstrăinarea acţiunilor uneia dintre cele mai mari bănci din Moldova. El s-a ales în urmă cu doi ani şi cu o mustrare aspră, iar membrii Colegiul disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii au cerut ca acesta să fie demis din funcţie pentru aceeaşi abatere. CSM a respins însă cererea Colegiului disciplinar.

Aurelia Parpalac a devenit cunoscută publicului larg după ce a blocat conturile Primăriei Căuşeni, în urma unui câştig în instanţă prin care cerea bani pentru locuinţă de serviciu, chiar dacă avea deja o casă nouă. Ministrul Justiţiei Oleg Efrim a cerut sancţionarea ei disciplinară, pentru că ar fi adus prejudicii de zeci de mii de euro bugetului local şi ar fi lăsat bugetarii din orașul Căușeni timp de câteva luni fără salariu. Anterior, președintele Nicolae Timofti a respins candidatura Aureliei Parpalac pentru funcţia de președintă a Curții de Apel Bender, cu sediul la Căușeni.

Ceilalţi trei magistraţi respinşi de şeful statului sunt: Mihail Antonov, Grigore Druguș şi Svetlana Leu.

Nicolae Nogai a declarat Europei Libere că nu văzut decretul preşedintelui. El admite că ar putea contesta decizia, pentru că şeful statului „trebuia să-i aloce un loc de muncă”.

De la începutul anului, preşedintele Nicolae Timofti a eliberat din funcţie peste 30 de magistraţi, jumătate dintre ei au plecat de bună voie, iar cealaltă au fost respinşi pentru abateri disciplinare sau neprofesionalism.

XS
SM
MD
LG