Linkuri accesibilitate

Klaus Iohannis și vagonul lui cu muzicanți


Preşedintele ales Klaus Iohannis la lansarea cărţii sale, la târgul de carte din Bucureşti, 19 noiembrie 2014

Preşedintele ales Klaus Iohannis la lansarea cărţii sale, la târgul de carte din Bucureşti, 19 noiembrie 2014

…sau despre puterea de atracție a presupusului învingător.

„Toata lumea vrea sa fie de partea câștigătorilor”, enunță președintele ales al României teoria vagonului cu muzicanți, în care fiecare călător vrea să se urce. Sociologii au intuit această teorie încă din anii ’40, pe baza curentului dinaintea alegerilor, determinat de puterea de atracție a presupusului învingător. Reversul acestei ipoteze este că nimeni nu mai vrea să stea în spatele învinsului, iar Klaus Iohannis observă acest “balans” post-electoral și este tentat să-i accepte de partea sa și pe cei care sunt momentan în altă tabărără. “E posibil ca în următoarele săptămâni sau luni să avem schimbări în Parlament” a anunțat președintele ales al României, anticipând că în 2015 e posibil ca ”aceste schimbări” să le dea liberalilor o majoritate “pe care o vor folosi pentru a schimba guvernul”.

În acest moment noul PNL, format prin comasarea liberalilor cu democrat-liberalii deține 171 de fotolii parlamentare, PSD are 218, la care se adaugă o serie de transfugi plus conservatorii și progresiștii, în total 317, formațiunea maghiară și minoritățile dețin împreună 43 de parlamentari. Deci dacă PNL ar vrea să preia guvernarea ar avea nevoie nu doar de UDMR, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România sau de progresiști (UNPR) care au în total 36 de parlamentari, ci și de alți traseiști care să sară dintr-o barcă în alta pentru a fi în vagonul cu muzicanți al președintelui Klaus Iohannis.

Deja alegătorii lui de pe Facebook, cei care au pus umărul benevol la campania prezidențială strâmbă din nas la ideea refacerii unei coaliții imorale în care să se strângă din nou toți oportuniștii. De altfel noul președinte spusese inițial că nu este interesat de traseiștii de meserie.

Sunt presiuni mari din teritoriu, din parlament, din partea clienților tradiționali de dreapta pentru revenirea la guvernare a PNL-PDL, iar potrivit sondajelor, există presiuni chiar din partea votanților, care se așteaptă ca odată cu alegerea lui Iohannis ca președinte al țării să li se îmbunătățească și lor viața. Astfel conform IRES peste 15 la sută dintre români așteaptă creșterea numărului locurilor de muncă, aproape 14 la sută vor ca noul președinte să se concentreze și mai mult asupra luptei anticorupție, iar circa 8 la sută se pregătesc pentru pensii și salarii mai mari.

Klaus Iohannis nu poate face o nouă majoritate fără a aduna în jurul său persoane compromise. Dar acesta este doar primul risc, fiindcă pe de altă parte noul PNL nu este pregătit de guvernare, nu are un program adus la zi, iar din cauza fuziunii recente, partidul nu funcționează încă bine. Împărțirea posturilor pentru un nou executiv va șubrezi această nouă construcție nerodată și îi va da un nou avânt PSD, cu atât mai mult cu cât acest partid ar trebui lăsat să lucreze din plin pentru a vedea de unde găsește fondurile necesare pentru a-și onora promisiunile și pentru a acoperi găurile făcute în buget în perioada campaniei electorale.

Probabil că și un lider care nu se grăbește, care vine din provincie și care are principii puternice cum este Iohannis poate fi presat să-și schimbe atitudinea, dar lucrurile vor evolua împotriva entuziasmului care l-a adus la putere pe noul președinte.

XS
SM
MD
LG