Linkuri accesibilitate

Cu directorul Institutului de Studii Politice din R. Moldova despre problemele de securitate puse de factorii de risc anti-europeni.

Instituţii ale statului direct preocupate de securitate îndeamnă populaţia la vigilenţă, la rezistenţă în faţa intenţiilor de manipulare şi la reacţii sănătoase în faţa „eventualelor provocări din partea unor forţe extremiste”… În ce mod vor trebui cetăţenii să fie vigilenţi şi ce aşteptări pot avea faţă de instituţiile protectoare în acest sens?

inau, 21Jun2013.

inau, 21Jun2013.

Vom discuta în această dimineaţă cu dr. Viorel Cibotaru, directorul Institutului de Studii Politice din Republica Moldova, cercetător superior asociat al Centrului de la Geneva pentru Controlul Democratic asupra Forţelor Armate.

Europa Liberă: Aşadar, în ultima vreme apeluri la vigilenţă din partea instituţiilor cu grija securităţii statului, diverse trimiteri la nişte „grupări extremiste”, îndemnuri la adresa populaţiei să nu se lase manipulată ș.a.m.; este situația îngrijorătoare așa cum pare din aceste avertismente, apeluri?

Viorel Cibotaru: „Dacă e să examinăm în general evoluțiile de la începutul Maidanului și până în primăvara anului 2014, situația era cea mai îngrijorătoare pentru că în statul vecin erau în plină desfășurare elementele unui „război hibrid”. Și atunci noi, comunitatea de experți am semnalat de câteva ori acest lucru. Au intervenit şi serviciile speciale din Republica Moldova cu diferite fapte, cu diferite cazuri alarmante de creștere a extremismului politic în Republica Moldova, inclusiv care s-a manifestat prin niște acțiuni care au fost caracterizate drept pro-separatiste, dacă ne referim la evenimentele din sudul republicii.

Or, din acel moment, după o analiză foarte atentă, mult mai minuțioasă, care a inclus şi rezultatele monitorizării fluxului dezinformațional care venea din partea mass-media Federației Ruse, mai ales legat de modul cum au fost oglindite evenimentele din Ucraina, și deteriorarea relațiilor Federației Ruse cu lumea încunjurătoare, în primul rând cu Statele Unite, cu UE și Alianța Nord Atlantică, deci s-a făcut o hartă a posibililor purtători de risc, a agenților de risc din Republica Moldova în care erau incluse circa o sută de organizații - asociații de interese, cluburi sportive, asociații culturale și chiar unele asociații de cult care, de fapt, purtau un mesaj și o retorică pro regimul Putin, în susținerea anexării Crimeii, în susținerea unui proiect virtual de aderare la Uniunea Vamală sau Uniunea Eurasiatică, o retorică foarte agresivă antieuropeană, antiguvernare, antidemocrație.

În multe privințe, dacă ne referim la unele aspecte ale legislației europene asimilate în Republica Moldova care au permis să se facă concluzii că în Republica Moldova există toate seturile, toate elementele pentru ca regimul Putin să poată desfășura acțiuni similare celor în Ucraina care poartă denumirea generică de „război hibrid”.

Dar eu cred că acum autoritățile și unele partide politice de la guvernare pur și simplu folosesc elementul de îngrijorare ca un motiv inclusiv electoral, deși există această preocupare permanentă a instituțiilor statului de asigurare și garantare a securității individuale, comunitare, naționale.”

Europa Liberă: Fără intenţia de a adormi vigilenţa cuiva, sau de a diminua din îngrijorările aparent legitime, totuşi n-ar fi fost mai bine şi firesc dacă se explica mai limpede ce formă pot lua primejdiile despre care este avertizată populaţia?

Viorel Cibotaru: „Repet: cu insistență am cerut - am în vedere comunitatea de experți în domeniul securității și apărării, societatea civilă prin reprezentanții săi CNP sau altor organizații - un discurs național public în baza acestor noi riscuri. Nu l-am văzut nici din partea Consiliului Suprem de Securitate, nici din partea SIS-ului. Parțial această sarcină a fost acoperită de unii exponenți ai guvernării, dar doar pe filiera politică, nu și pe filiera de expertiză guvernamentală din păcate. Porcul în ajun nu se îngrașă. În campania electorală astfel de discursuri sunt chiar contraindicate, pentru că pot semăna alte soiuri de mesaje decât s-ar aștepta.

Deci, eu cred că în general una-două organizații, care astăzi ni se prezintă ca un centru conspiraționist, sunt de fapt doar partea din vârful unui aisberg. Eu, de exemplu, aș aștepta descompunerea unor cuiburi de agenți sub acoperire, a unor canale de transmitere de bani, dacă există, a unor resurse, deci, factorii de mobilizare a grupurilor separate.

Dar dacă lucrurile acestea nu se comunică sau, dacă se comunică, se face doar în cercuri închise de discuții cum este Consiliul Suprem de Securitate, eu cred că este normal. Toată această discuție se focalizează asupra unui pericol care va parveni mai degrabă după alegeri și toată configurația, toate sondajele, inclusiv cele pe care măsurătorii le fac pentru partidele proprii, arăta de fapt că va fi o situație foarte complicată de negocieri politice. Și chiar astăzi încă nu există acea voință politică de a-și alege partenerii viitori de alianță, de a se angaja, dacă doriți, în asumarea unor obligații foarte clare în baza unor cerințe mai degrabă externe decât interne.

Și iată aceste momente trezesc îngrijorarea, pentru că unii din acești actori ar putea folosi acțiunile stradale, pichetările, protestele de masă ca un instrument de șantaj, ca un instrument de presiune asupra colegilor sau asupra instituțiilor, cum ar fi de exemplu Comisia Electorală Centrală, Curtea Constituțională, care ușor - ușor ar putea deraia şi genera niște acțiuni gen „7 aprilie”, în dezordini de masă și care ar putea fi în folosul unor actori externi cum ar fi de exemplu regimul Putin.”

Europa Liberă: Dvs. personal cum aţi urma, de exemplu, îndemnul SIS „de a fi – citez aproape exact - vigilenţi şi de a nu cădea pradă diverselor provocări, indiferent de conotaţia şi originea acestora”?

Viorel Cibotaru: „Mesajul este foarte simplu de fapt - nu ieși în stradă, nu protesta, ocolește zonele în care vezi o ceartă de oameni care expun revendicări. Deci un lucru absolut normal. Pentru că sunt proteste autorizate, sunt forme absolut democratice de a-și expune opiniile și sunt acțiuni neautorizate care, în anumite momente cum ar fi alegerile, cum ar fi situațiile de tăcere în momentul în care se produce transferul mai întâi psihologic, iar apoi și practic de putere, toți activiștii politici ar trebui să se abțină de anumite acțiuni de protest, ar trebui să renunțe la angajarea maselor.”

Europa Liberă: Ce rost vedeţi în aceste apeluri la vigilenţă, în condiţiile în care parcă doar s-ar subînţelege cine sunt cei care tulbură apele sau vor să inflameze atmosfera ?

Viorel Cibotaru: „Efecte politice în primul rând, mesaje de profilaxie - nu încercați să folosiți astfel de acțiuni, pentru că riposta va fi pe măsură și puteți pierde totul - acestea sunt mesaje normale, eu cred că destul de explicite, cu atât mai mult că și amenințările au fost pe măsură. Atunci când doi lideri ai două partide cu șanse reale de a intra în Parlament sunt susținuți de un înalt demnitar din Federația Rusă, dl Rogojin, care spune că dacă concurentul electoral va fi scos din cursă, noi vom considera nelegitime alegerile, lucrurile devin acum destul de serioase. Mă refer la dl Dodon, la dl Usatîi, dl Șelin… Şi de pe extrema dreapta ar putea exista anumite mesaje de a lua niște măsuri de contra acțiune.”

Europa Liberă: SIS a mai făcut „un apel către liderii şi formatorii de opinie, precum şi către concurenţii electorali, de a evita şi renunţa la declaraţii şi activităţi ce ar genera insecuritate”. De vreme ce SIS-ul nu o face, Dvs. poate faceți o apreciere: unde se termină libertatea de exprimare şi discurs electoral la urma urmei și unde începe ceva subversiv, periculos sau – cum se zice - „activităţi ce ar genera insecuritate?” Pentru că linie mi se pare extrem de subțirea din acest sens, linia de demarcare.

Viorel Cibotaru: „Nu sunt de acord cu Dvs., pentru că atunci când liderul unui partid cum este Igor Dodon face permanent naveta la Moscova, nu ascunde, ba din contra etalează aceste lucruri, folosește niște lucruri de dezinformare masivă cum ar fi de exemplu cazul cu emigranții și care poate produce niște efecte extrem de nocive pentru economia, pentru starea societății, care în mesajul său exclusiv apără interesele Federației Ruse, când în toate mesajele spune - că vom fi cu Rusia, vom sprijini Rusia, când toată lumea condamnă Federația Rusă anume pentru aceste acțiuni pentru care dl Dodon ne roagă sau ne impune să-l susținem, atunci lucrurile devin de acuma o atentare la securitatea națională și măsurile trebuie să fie pe potrivă.

În sensul acesta lucrurile sunt clare în calificări. Şi orice acțiune ,în cazul în care va fi îndreptată împotriva oficiilor administrației publice și a unor instituții, împotriva cetățenilor, împotriva organelor de poliție, ar trebuie să fie curmate fără niciun fel de ezitare. Pentru că din start sunt îndreptate împotriva siguranței Republicii Moldova. Numai că lucrul acesta trebuie să fie absolut clar și să se demonstreze voința de a aplica forța atunci când se va purcede la acțiuni de ordine extremistă, radicală, extra-politică, îndreptate într-o situație extrem de vulnerabilă, cum ar fi cazul alegerilor, fie în cazul imediat în procesul de negocieri pentru constituirea noii guvernări.”

Europa Liberă: Din punctul Dvs. de vedere, SIS-uul şi alte instituţii ale statului în contextul în care vorbim acum cu competenţe pentru acest specific, au suficiente competenţe, suficientă libertate, putere ca - fără a viola drepturile omului - să poată lua eficient măsuri de apărare a cetăţeanului şi statului?

Viorel Cibotaru: „Fără doar și poate. Dar este o chestiune - 7 aprilie ne-a demonstrat că există întotdeauna factorul de corupere politică și în evenimentele din „7 aprilie” acest element a jucat rolul său. Eu nu știu în ce măsură serviciile noastre sunt penetrate de agentura unor state care deloc nu au manifestat în ultimul timp bunăvoință față de Republica Moldova, de exemplu, și nu am putea exclude aceasta. Deci în sensul acesta se iau măsuri un pic mai excesive, un pic mai dure în a autoriza anumite acțiuni. De aceea în sensul aceasta eu cred că instituțiile au competențe suficiente, ar trebui să aibă sigur și o calitate a argumentării, atât juridică, cât și politică a acțiunilor sale. Ceea ce aici din păcate lipseşte. Dar competențe sunt.

Lipsește calitatea acestui discurs și ar trebui să existe o voință politică clară care s-ar bază inclusiv pe autoritatea, nemaivorbind de fundamentul cultural, în sensul în care acțiunile instituțiilor sunt clare pentru cetățeni. Astăzi din păcate nu avem această situație și acest factor ar trebui să fie luat în calcul ca o posibilă barieră în aplicarea legii.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG