Linkuri accesibilitate

Un reportaj de Natalia Sergheev.

Luni a intrat în vigoare în R. Moldova Noul Cod al Educației. El substituie o lege a învățământului din 1995, și ar trebui să dea startul unor reforme în sistemului de învățământ, pentru a-l care să-l apropia de standardele europene. Care sunt reformele imediate? Natalia Sergheev încearcă să răspundă la aceatsă întrebare .

Din punct de vedere oficial, şcolile, liceele și gimnaziile nu se mai subordonează, începând de luni, Ministerului Educaţiei, ci consiliilor raionale sau municipale. Asta ar însemna un grad sporit de autonomie, spun autorităţile, iar ministrul adjunct al educaţiei, Igor Grosu, explică astfel beneficiile pe care le obţin instituţiile şcolare ca urmare a acestei modificări:

Igor Grosu

Igor Grosu

„Unde au ei cea mai mare libertate, este gestionarea resurselor financiare pe care le au ei, aici noi descentralizăm sistemul, încercăm să eliminăm intermediarii. Şcoală decide cum gestionează, conform regulilor comune. Noi mai spunem că în elaborarea bugetului trebuie să participe părinţii, trebuie să participe elevii: avem o sumă de bani, ce facem cu ea?”.

O altă modificare imediată ar fi crearea Inspectoratului Școlar Național, care va evalua calitatea studiilor în instituţiile preuniversitare.

O evaluare îi aşteaptă şi pe directorii de şcoli, licee şi gimnazii, care odată la cinci ani vor trebui să vină în faţa unei comisii de concurs pentru a putea să-şi continue activitatea. Cei dintre ei care deja conduc de mai mult de cinci ani anumite instituţii de învăţământ, vor rămâne în funcţii doar până în luna martie, când Ministerul Educaţiei le va rezilia contractele şi-i va reangaja doar după trecerea cu succes a concursului special instituit.

Din nou Igor Grosu: „Comunitatea, părinții, elevii, prin Consiliul de Administraţie participă la evaluarea directorului. Directorul deja nu mai este cineva de sus, de la Minister. Gata, va fi evaluat de către cei din Consiliul Administrației, care nu este condus de directorul școlii. Reprezentatul Consiliului de Administrație participă la procesul de selectarea a directorului, el cu un vot între cei șapte membri, ridică mâna și spune dacă acesta e bun sau nu e bun”.

Elevii claselor primare vor mai fi notaţi în mod tradiţional doar până la sfârşitul acestui an de învăţământ. Din 1 septembrie 2015 , nota va fi înlocuită în ciclul primar cu o descriere de felul „satisfăcător”, „bine”, „foarte bine”. Scopul urmărit de autorităţile educaţionale e ca, în clasele mici, elevii să fie evaluaţi în funcţie de competenţele acumulate, nu de cunoştinţe, explică şefa Direcției de învățământ preuniversitar de la Ministerul Educaţiei, Valentina Chicu:

Valentina Chicu

Valentina Chicu

„Fuga după note nu asigură calitate, nu dă îmbunătățire. Atunci când vom avea descriptorii, va fi foarte clar ce știe, ce poate copilul. Părintelui îi va fi clar cum poate să-și ajute copilul, va ști nu nota pe care a primit-o, dar va ști foarte clar care sunt lacunele și ce poate face foarte bine copilul lui.”

O sarcină imediată a instituţiilor ar fi să evalueze necesităţile elevilor şi să mărească, în funcţie de aceste nevoi, ponderea orelor opţionale din orar. În paralel, Ministerul Educaţiei promite să decongestioneze conţinuturile cursurilor obligatorii, o acţiune care însă va fi urma unei analize temeinice a curriculei existente. Totodată, vârsta până la care învăţământul devine obligatoriu va fi extinsă cu doi ani, de la 16 la 18 ani – o schimbare care se va realiza însă treptat, până în anul 2018.

XS
SM
MD
LG