Linkuri accesibilitate

Petru Bogatu: „Cred că avertismentul Serviciului de Informaţii şi Securitate trebuie de luat în seamă”


Interviul matinal al Europei Libere

Începe ultima săptămână de campanie. Care sunt slăbiciunile de până acum ale competiţiei electorale? Vor reuși partidele să le depăşească? Cum vor răspunde aşteptărilor? Dar provocărilor regionale? Discutăm despre toate acesteaîn dialogul cu Petru Bogatu, editorialistul de la „Ziarul Naţional”.

Europa Liberă: Există analiști care cred că slăbiciunea majoră a campaniei electorale a fost până în momentul aceasta că se face politică la Chișinău ca și cum războiul din Ucraina n-ar fi avut loc, că niciunul dintre candidații sau partidele importante nu a pus problema fundamentală a Republicii Moldova în acest moment, respectiv problematica securității, că nimeni nu rostește în campania electorală cuvântul „NATO"... Este un punct de vedere exprimat anterior de cercetătorul român Dan Dungaciu… Dvs. ce ați spune despre aceasta?

Petru Bogatu: „Chiar ieri am urmărit publicitatea electorală a principalilor jucători politici de la noi, şi de dreapta, şi de stânga. De bună seamă, nimeni dintre ei nu a amintit de războiul ruso-ucrainean, de pericolul ca acest război să se estindă şi să se apropie de hotarele Republicii Moldova, iar acest lucru este foarte real în anumite circumstanţe politice şi mă miră acest fapt, pentru că, până la urmă şi liderii noştri politici, şi fruntaşii de partid recunosc faptul că, de fapt, de data aceasta va fi o alegere geopolitică mai mult. Tocmai de aceea reprezentanţii partidelor de guvernământ pun accentul pe succesele lor, pe calea integrării europene în această campanie pentru alegerile parlamentare, iar adversarii acestor partide, din contra pun accentul pe Uniunea Vamală, pe relaţia cu Rusia. Deci votul este geopolitic şi lucrul este spus pe faţă de actorii politici. Cu toate acestea, iată acest factor uriaş este trecut cu vederea.”

Europa Liberă: De ce?

Petru Bogatu: „Este ciudată această poziţie pentru că, cred eu, la mijloc este o problemă, o meteahnă a formaţiunilor noastre politice, a politicienilor de a se ascunde după deget, după fraze generale, după nişte declaraţii mai frumoase sau mai prăpăstioase, în funcţie de situaţia creată. Nimeni nu intră în detalii, în amănunte, adesea nu spun lucrurilor pe faţă, asta este o tradiţie mai veche, din păcate moldovenească, în politica noastră. Doar când partidele democratice, de dreapta se află în opoziţie poate sunt mai sincere. Acum, chiar şi stânga din opoziţie muşamalizează, trece cu vederea nişte lucruri. De exemplu, cum poate fi constituită o relaţie cu Rusia, cum poate intra Republica Moldova în Uniunea Vamală în condiţiile în care nu avem hotar comun nici cu Rusia, nici cu celelalte ţări membre ale Uniunii Vamale, în condiţiile în care între noi şi Rusia este şi un război? Ce ar însemna acest război în cazul unei tentative de a reface aceste relaţii? Oare nu ar însemna să aducem războiul la noi acasă?”

Europa Liberă: Dar despre felul cum a apărut pe ultima sută de metri, ca subiect de campanie, pericolul extremismului ce credeţi? Cel puțin o televiziune de la Chișinău vorbește ostentativ despre acest pericol în ultimele zile, după o avertizare neunivocă a SIS-ului moldovenesc…

Petru Bogatu: „Cred că avertismentul Serviciului de Informaţii şi Securitate trebuie de luat în seamă. Chiar dacă ni se pare ciudat acest avertisment, nu în ceea ce priveşte conţinutul, ci în ceea ce priveşte gestul pe care l-a făcut SIS-ul. Pentru că SIS-ul este o organizaţie de contrainformaţii şi siguranţă naţională şi ar trebui să fie mai discret, iar astfel de avertismente trebuie să le facă instituţiile statului abilitate: Preşedinţia, Guvernul. Dar asta este o altă problemă. SIS-ul, de fapt, ne-a spus un secret al lui Polichinelle. Ştim foarte bine, şi din relatările presei, şi din experienţa noastră de zi de zi, că Republica Moldova este împânzită nu doar cu organizaţii filoruse, ci şi create de Rusia. Ambasada Federaţiei Ruse din 2011 creează aici fel de fel de pretinse organizaţii neguvernamentale. Ştim foarte bine, chiar din relatările presei ruse, că o parte din cetăţenii noştri sunt antrenaţi în tabere paramilitare sau militare chiar din Rusia, din regiunea Rostov, de exemplu, în vederea unor acţiuni menite să destabilizeze situaţia politică din Republica Moldova. Cunoaştem situaţia din Ucraina, cum a început acolo războiul. De aceea, zic că nu avem motive să nu credem SIS-ul. Oricum, această situaţie este un argument în plus ca formaţiunile politice, nemaivorbind de instituţiile statului, să spună oamenilor ce îi aşteaptă, pentru că aceeaşi experienţă ucraineană ne dovedeşte că problemele din Crimeea sau Donbass au început în urma faptului că populaţia din această zonă nu ştia cu ce se confruntă şi ce îi aşteaptă. Cred că ucrainenii din regiunile Doneţk şi Luhansk, dacă ştiau că vor intra în iarnă având peste o mie de case ruinate, 70 de poduri distruse, că nu vor primi pensii, că nu vor primi salarii, că vor trăi în condiţiile celui de-al doilea război mondial, cred că alta era atitudinea lor. Poate că şi cei din Doneţk ar fi făcut ceea ce au făcut cetăţenii din Odessa, sau din Haricov, când au ieşit în stradă şi s-au opus agresiunii ruseşti. Tocmai de aceea şi cetăţenii noştri trebuie să cunoască aceste lucruri şi eu am impresia că, din păcate, o mare parte din populaţie, care este mai puţin informată, sau care suferă din cauza firului propagandistic al televiziunilor ruseşti dominante aici, această parte a populaţiei încheie campania electorală fără să cunoască aceste detalii şi vina este a partidelor.”

Europa Liberă: SIS și Procuratura Generală au făcut niște rețineri ceva mai devreme, câțiva cetățeni ai Federației Ruse au fost expulzați - săptămâna trecută SIS a făcut un apel către cetățeni să fie vigilenți și să nu se lase atrași în acțiuni destabilizatoare, spunând că are date că ar exista semne că cineva ar avea așa planuri, iar şeful statului convoacă astăzi Consiliul de Securitate… Ce se întâmplă totuși?

Petru Bogatu: „Eu aştept ca dincolo de aceste îndemnuri la vigilenţă, care îşi au şi ele rostul, fără doar şi poate, să aflu ce măsuri concrete iau instituţiile statului pentru a contracara aceste acţiuni provocatoare şi diversioniste ale unor cetăţeni străini şi a unor grupări de aici, din Republica Moldova, care s-au raliat acestor acţiuni ostile din afara republicii. Eu aştept să se deschidă parantezele şi să se explice, cel puţin în ceasul al 12-lea, cum trebuie concret să acţioneze şi, în fond, cum vor asigura instituţiile statului securitatea personală a cetăţenilor, a familiilor, siguranţa naţională, pentru că aceasta este funcţia statului. Oamenii au nevoie de un stat şi plătesc impozite în primul rând ca statul să le asigure securitatea şi sper că se vor lua, sau au fost luate astfel de măsuri. Nu încape îndoială că pericol este, acest lucru este evident şi îmi pare rău că rămân cu impresia că mulţi alegători vor vota pe 30 noiembrie fără să ştie ce votează. Dar votul va fi pentru sau contra războiului, pentru o Europă care asigură nu doar prosperitate şi condiţii de dezvoltare fără corupţie şi fără abuzuri, ci şi pacea. Pentru că Europa este sigurul fief de pe mapamond, unde în ultimii 60 de ani şi ceva nu au avut loc războaie. Această instituţie, această organizaţie, această comunitate de state tocmai pentru asta şi a fost formată, ca să excludă războiul din viaţa oamenilor.”

Europa Liberă: Ați scris într-un articol, în contrasens oarecum cu alți observatori, că nu ar trebui să se aștepte cineva la minunea ce s-a produs în România. Că există vreo cinci lucruri care fac o diferență mare între stările de spirit din țara vecină și cele de aici. Nu credeți că ar ajuta totuși o emoție puternică, de felul celei despre care vorbea recent într-un comentariu un analist român?

Petru Bogatu: „Minunile se mai produc, dar nu ne putem baza pe ele, trebuie să ne bazăm pe propriile forţe şi acţiuni. Şi tocmai această „minune” care s-a produs în România, cu alegătorii români, care au răsturnat rezultatul în alegerile prezidenţiale, este rezultatul votului în cunoştinţă de cauză, este rezultatul maturităţii civice a electoratului român. Dar tocmai aici este handicapul electoratului din Republica Moldova: faptul că o parte din alegători nu votează în cunoştinţă de cauză. Şi este vina concurenţilor electorali. Dar sper totuşi într-o mobilizare a alegătorilor. Alegătorii Republicii Moldova au demonstrat acest fapt în câteva rânduri, de exemplu în aprilie 2009 când s-au mobilizat pentru a asigura schimbarea politică după opt ani de guvernare comunistă. Sper să se mobilizeze şi acum pentru a asigura continuitatea cursului european, pentru a vota pacea şi Europa, nu războiul şi estul.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG