Linkuri accesibilitate

Între retorică electorală şi semnale geopolitice.

La scurt timp după obţinerea unei reduceri de tarife la gazele ruseşti pentru 2015, ministrul moldovean al economiei, Andrian Candu, a dat un interviu agenţiei ruse de stat RIA Novosti în care vorbeşte despre Moldtelecom, cele două reţele electrice rămase în proprietatea statului sau calea ferată ca despre companii în care Chişinăul ar vrea să atragă investiţii ruse. Liliana Barbăroşie rezumă în cele ce urmează spusele vice-premierului democrat, dar şi reacţia unui economist de la Chişinău, Roman Chircă.

„Deocamdată, am ajuns la o înţelegere referitoare la prelungirea pe un an a livrărilor de gaze ruseşti, dar după Anul Nou vom începe discuţiile şi pentru următorii 3-5 ani”, spune Candu întrebat despre înţelegerea, de acum 10 zile, la care ar fi ajuns cu vice-preşedintele Gazprom, Alexandr Medvedev, care vizitase Chişinăul pentru a anunţa, în compania sa, şi o reducere de 10 la sută a tarifelor. Întrebat de RIA Novosti cum rămâne cu datoria moldovenească – de 400 de milioane de dolari – faţă de Gazprom, vice-premierul moldovean anunţă că ar exista o soluţie pe care Chişinăul plănuieşte să o prezinte furnizorului rus înainte de sfârşitul acestui an.

Andrian Candu

Andrian Candu

Următorul subiect de care se interesează agenţia rusească e gazoductul Iaşi-Ungheni, dat recent în exploatare şi pe care Moldova spune că va începe să importe gaze din România. „Deocamdată este un proiect simbolic”, afirmă vice-premierul. Este o conductă importantă pentru securitatea energetică a Moldovei, dar chiar şi după pornirea ei, Moldova va importa volume reduse, doar pentru nevoile raioanelor de la graniţă, dă în continuare asigurări Andrian Candu. „În orice caz, nu este un proiect îndreptat împotriva Rusiei, pur şi simplu fiecare stat vrea să aibă o alternativă”, mai spune ministrul Candu în interviul difuzat de RIA Novosti.

Demnitarul foloseşte în continuare tot arsenalul de argumente pentru a asigura că economia rusă nu e în nici un fel ameninţată de statutul de stat asociat la UE obţinut de Moldova, ci, dimpotrivă, ar putea avea beneficii. „Doar e atât de avantajos să produci aici, fără nici o sancţiune, şi să livrezi mărfurile ruse pe enorma piaţă europeană. Ar fi păcat de pierdut un astfel de potenţial”, explică în continuare vice-premierul.

În acest moment, el este întrebat ce ofertă ar avea Moldova pentru investiţiile ruse. Andrian Candu numeşte trei întreprinderi – Moldtelecom şi cele două reţele de stat de distribuţie de curent. Urmează o întrebare, parcă întâmplătoare, despre căile ferate. Răspunsul e că Moldova ar intenţiona să o modernizeze, că statul nu ar avea suficienţi bani pentru asta şi că Chişinăul ar putea decide să o concesioneze, ceea ce ar fi un proiect interesant pentru investitorii ruşi, mai ales că e un stat care operează cu aceleaşi standarde feroviare.

Roman Chircă

Roman Chircă

Reacţiile din presă care au urmat acestui interviu a vice-premierului democrat se bazează toate pe ideea că ar fi o dovadă că autorităţile pregătesc Căilor Ferate ale Moldovei acelaşi parcurs pe care l-au avut Aeroportul Internaţional din Chişinău şi Banca de Economii, tranzacţionate în condiţii suspecte unor companii ruse în vara anului trecut.

L-am întrebat pe economistul Roman Chircă, director al Institutului Economie de Piaţă, cât de întemeiate i se par aceste speculaţii:

„Este pentru prima dată când un reprezentant al guvernului vorbeşte despre concesionarea Căii Ferate. Există un interes sporit din partea Federaţiei Ruse de a pune sub influenţă principalele artere de infrastructură a Republicii Moldova. Acest lucru a avut succes mai devreme în preluarea reţelelor de distribuţie a gazelor, tranzacţionarea Băncii de Economii, a Aeroportului. Dacă s-ar întâmpla acelaşi lucru cu Calea Ferată, cu reţelele de distribuţie, cu Moldtelecom, ar aduce cota de influenţa a Federaţiei Ruse la cote alarmante, pentru că ar fi un control mai mare asupra statului şi economiei. Argumentul de modernizare nu este relevant, pentru că Federaţia Rusă nu dispune de capacităţi manageriale de a gestiona astfel de obiecte de infrastructură.”

Roman Chircă crede, însă, că aceste declaraţii ale vice-premierului Cnadu nu ar trebui să fie privite decât ca o viziune individuală. Ar fi, la părerea sa, un semnal trimis Moscovei în perspectiva post-electorală care s-ar traduce, simplu, în felul următor: există anumite grupuri economice şi politice la Chişinău gata să negocieze cu Federaţia Rusă după alegeri şi există active care pot fi oferite în sprijinul unei colaborări între Rusia şi acest grup politic şi economic.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG