Linkuri accesibilitate

Alegători moldoveni în străinătate: „Ne autoorganizăm voluntar”


Votanţi la ambasada R. Moldova de la Bucureşti, 29 iulie 2009

Votanţi la ambasada R. Moldova de la Bucureşti, 29 iulie 2009

CEC afirmă însă că a învăţat mult din experienţa României şi a dotat cu cele necesare secţiile de votare din străinătate.

Până la alegerile parlamentare din Moldova mai sunt numai 10 zile, dacă o socotim şi pe cea de astăzi şi continuă să se pună problema votului din diasporă unde s-a anunțat că vor fi organizate 95 de secții de votare. Nemulțumiri despre numărul mic de secții vin din Rusia – unde vor fi 5 secții – dar şi din România - unde vor fi deschise 11 secții.

Europarlamentarul român Marian-Jean Marinescu a cerut autorităţilor de la Chişinău să deschidă o secţie de vot în zona Craiova, unde, potrivit lui, învaţă şi locuiesc circa 2.000 de cetățeni moldoveni. Marinescu afirmă că a făcut acest demers ca urmare a felului în care s-a votat în cele două tururi de scrutin ale prezidențialelor din România, când românii din diaspora au trebuit să parcurgă distanţe mari până la secţiile de vot şi să stea câteva ore la coadă pentru a-şi exercita un drept fundamental.

Cererea europarlamentarului român are la bază mai multe demersuri pe care le-au făcut reprezentanţii asociaţiilor de basarabeni din Oltenia, care au cerut atât ambasadei, cât şi CEC-ului şi Guvernului de la Chişinău să deschidă o secţie de vot la Craiova.

Preşedintele Federaţiei asociaţiilor de basarabeni din România, Ion Cobâşenco, care face studii de masterat la Craiova, spune că în oraşele Craiova, Petroşani, Târgu Jiu şi Piteşti sunt peste 800 de studenţi din Republica Moldova. Pe lângă asta, în regiunea sud-vest a României locuiesc mulţi foşti studenţi, dar şi medici originari din Moldova.

Chiar dacă este supărat pe autorităţi, Ion Cobâşenco afirmă că va încerca să organizeze deplasare studenţilor de la Craiova la Bucureşti, solicitând CFR să le pună la dispoziţie două-trei vagoane. El crede însă că numărul celor care vor merge la vot va fi mult mai mic. Cea mai apropiată secţie de vot de Craiova este cea de la Ambasada de la Bucureşti, care se află la o distanţă de 250 de kilometri sau minim de 3 ore mers cu trenul. Pentru cei de la Petroşani călătoria într-o singură direcţie poate dura şi 6 ore.

„Consider că este o îngrădire [a dreptului la vot]. Autorităţile din Republica Moldova măcar nici n-au răspuns solicitărilor noastre, măcar să fi răspuns, să ne fi dat un program să ştim şi noi cum facem. Ideea e că noi trebuie voluntar să ne autoorganizăm. Sunt reprezentanţi care sunt plătiţi de statul Republicii Moldova care nici măcar nu s-au interesat să venim pe rând, să nu facem coadă la ambasadă. Vă daţi seama dacă că dacă ne înţelegem patru oraşe să mergem în acelaşi timp la Bucureşti, noi facem o coadă de 3-4 ore”.

Preşedintele CEC, Iurie Ciocan, spune că nu i-a fost adresat niciun demers care ar cere deschiderea unei secţii de vot la Craiova. Solicitările de acest gen ajung la Guvern, iar autoritatea electorală doar execută decizia Executivului. În opinia sa, acum e prea târziu să discutăm despre deschiderea de noi secţii de votare, deoarece acesta se deschid cu 35 de zile înainte de ziua alegerilor.

„Unii zic că este o problemă că nu-s secţii în Surgut, alţii zic că este o problemă că nu-s secţii în Tiumen. Este o decizie a Guvernului care e perfect valabilă, care a fost atacată la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională a respins sesizarea. Îmi pare rău de aceşti alegători, dar nu avem cum să soluţionăm problema dată în cazul în care ei nu sunt puşi pe lista secţiilor de votare aprobată de Guvern”.

Iurie Ciocan a mai spus că a învăţat mult din experienţa colegilor din România, în cazul secţiilor de vot din diaspora fiind majorat numărul cabinelor, ştampilelor şi a buletinelor de vot. De asemenea, a fost suplimentat şi numărul funcţionarilor electorali.

Am încercat să aflăm ce au făcut reprezentanţii ambasadei Republicii Moldova la Paris pentru a evita eventualele cozi, pe care le-am văzut duminică la televiziunile româneşti. Ambasadorul Oleg Serebrian a declarat că în capitala Franţei vor fi deschise trei secţii de vot, mai multe decât a deschis România.

„Noi am reieşit din cantitatea de cetăţeni care a fost la alegerile precedente. Am vrut să evităm problemele pe care le-am întâmpinat data trecută, când mai mulţi cetăţeni n-au putut vota, şi de asta am decis să deschidem trei secţii de vot, deşi legea franceză nu permite deschiderea secţiilor de vot în afara ambasadelor”.

De asemenea, ambasadorul Republicii Moldova în Franţa spune că a cerut mai multe buletine de vot. În 2010 la Paris au votat 3.000 de cetăţeni moldoveni în două secţii de vot. Acum previziunile şefului misiunii diplomatice este de 4.000-5.000 de alegători.

Nemulţumiri legate de numărul de secţii de vot din afară s-au exprimat în Republica Moldova în special în raport cu Rusia, unde se presupune că se află cei mai mulţi cetăţeni moldoveni plecaţi la muncă peste hotare. Chiar dacă guvernul a avut grijă să sublinieze că a decis să deschidă 5 secţii acolo, orientându-se după numărul mic de cetăţeni care au votat efectiv în trecut, partide ce mizează într-o măsură mai mare pe votul cetăţenilor moldoveni din Rusia, precum ar fi cel al socialiştilor, au contestat aceste argumente, inclusiv la Curtea Constituţională, acuzând autorităţile că vor să împiedice astfel un vot pro-estic mai pronunţat. CC şi-a declinat însă competenţa şi a sugerat socialiştilor să se plângă într-o instanţă de fond.

XS
SM
MD
LG