Linkuri accesibilitate

Urmărirea penală se face deocamdată în rem, deci cu privire la fapte, nu la persoane.

La trei zile după ce Comisia Europeană le-a indicat oficialilor de la București că are încredere că autoritățile române vor cerceta plângerile primite din diaspora după votul de duminică, Parchetul General a vorbit despre deschiderea unui proces penal. Potrivit procurorului general, Tiberiu Nițu a început deja o anchetă privitoare la neregulile la votul din diaspora din primul tur de scrutin care a avut loc pe 2 noiembrie. Se cercetează de fapt cauzele care i-au împiedicat pe românii care locuiesc în afara granițelor să voteze.

Potrivit Codului Penal „împiedicarea prin orice mijloace a liberului exercițiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani”. Într-un comunicat de presă, Parchetul General precizează că este vorba despre 6 dosare penale care vizează plângeri privind modul de desfășurare a votului din diaspora. Este vorba despre abuz în serviciu, neglijență în serviciu și împiedicarea drepturilor electorale.

Urmărirea penală se face deocamdată în rem, deci cu privire la fapte, nu la persoane.

Astfel Codul Penal îi dă posibilitatea procurorului să înceapă ancheta, chiar dacă nu are probe asupra vinovatului, pornindu-se de la fapte. În acest caz e clar că românii din afara granițelor nu au putut vota, pentru că au fost organizate prea puține secții de vot și nu întotdeauna în locurile cele mai potrivite, dar e greu să identifici cine este principalul vinovat. În vizor se află premierul Victor Ponta, foștii miniștri de Externe din această perioadă, Titus Corlățean și Teodor Meleșcanu, o parte din conducerea diplomației române, ambasadorii din statele în care oamenii nu au putut vota, cu toate că unii dintre ei au avut precauția să vorbească public despre problemele scrutinului. De asemenea e posibil să fie implicați inclusiv oficiali ai Biroului Electoral Central, dacă dosarul se extinde și asupra turului al doilea de scrutin în care există deja mult mai multe plângeri.

Două organizații neguvernamentale Expert Forum și Funky Citizens au conceput de altfel o plângere penală standard pentru cei care nu au putut vota în străinătate și pe care aceștia o pot descărca și completa pe computer.

Procurorul general, Tiberiu Nițu nu știe exact câte plângeri a primit până acum, dar spune că cele mai multe au venit prin email din afara țării și că aceste „sunt îndreptate împotriva miniștrilor, a celor care, în opinia petiționarilor, au avut atribuția de a organiza alegerile”. Există și plângeri venite din partea unor instituții, mai lămurește procurorul șef.

Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Livia Stanciu a declarat astăzi că se impun verificări serioase în privința votului din diaspora, iar „din postura de cetățean” consideră „strict pe lege” că guvernul putea adopta o ordonanță de urgență pentru înființarea de noi secții de vot.

Guvernul a ocolit, însă, această soluție simplă cu gândul că Victor Ponta, care era favorit în cursa prezidențială putea fi dezavantajat dacă românii din diaspora votau masiv. Chiar și în 2009, când mobilizarea celor din afara țării a fost minimă, Traian Băsescu a câștigat doar datorită voturilor lor, la o diferență de circa 70 de mii de voturi în fața contracandidatului său.

XS
SM
MD
LG