Linkuri accesibilitate

Un reportaj la Liceul Olymp din Sângerei realizat de Tamara Grejdeanu.

Noua formulă de finanţare a şcolilor, când banii alocaţi de stat pentru un elev se transferă în contul instituţiei de învăţământ iar managerii au autonomie la gestionarea bugetului a intrat în vigoare încă în ianuarie 2013. Această formă de finanţare continuă să fie în dezbatere, întrucât avantajează şcolile cu un număr mare de elevi şi respectiv nu este în favoarea celor mici. Tamara Grejdeanu a vizitat Liceul Olymp din Sângerei, unde ideea banul urmează elevul a dat rezultate:

La trei ani, de când are statut de instituţie care îşi gestionează bugetul după propriile rigori, Liceul Teoretic Olymp a devenit o şcoală care poate răspunde la toate necesităţile unui elev. Schimbările au început cu reparaţia cantinei şi amenajarea unei săli de sport, reparaţia sălii festive şi a claselor de studiu. Pentru că de la un buget de circa 4 milioane de lei, cât primea anterior instituţia, s-a ajuns la o sumă de peste 7 milioane de lei, liceul s-a mai îmbogăţit cu 2 săli de calculatoare, o tablă interactivă şi material didactic în biblioteca recent renovată.

Directoarea liceului, Ludmila Şişcanu spune că noua formulă de finanţare este benefică întrucât impune o alegere după o scară a priorităţilor:

Ludmila Şişcanu

Ludmila Şişcanu

„Nici un pas managerul nu face fără să ducă sfat cu consiliul de administraţie, cu cadrele didactice, chiar şi cu consiliul elevilor, dat fiind faptul că priorităţile sunt numite anume de ei. Am pornit mai întâi de al o strategie financiară a liceului. Am punctat cele mai principale domenii. Desigur am pornit-o de la crearea condiţiilor, crearea bazei materiale bune, fiindcă dacă sunt condiţii, atunci este asigurat procesul educaţional de calitate în instituţie.”

40 la sută din bugetului instituţiei sunt resurse care merg la îmbunătăţirea infrastructurii şcolii şi pentru materiale didactice. Ludmila Şişcanu spune că acest lucru confirmă faptul că bani pentru dezvoltarea unei şcoli sunt suficienţi, doar că mai înainte, cânt erau în subordinea autorităţilor locale, nu erau cheltuiţi transparent şi după necesitate:

„Înainte, cât de cât se ştia ce se face, dar oricum, banii noştri erau utilizaţi şi în altă parte. Şi când mergea vorba de cumpărat ce va în instituţie, nu erau bani, când or fi bani, dar acum noi suntem stăpâni pe ei.”

Din cei 955 de elevi ai liceului, 94 vin din satele vecine cu autobuzul şcolar, după ce şcolile mici la care mergeau acasă au fost închise. Cei care au învăţat în clase a câte 8 sau şi mai puţini elevi, spun că foloasele sunt evidente, întâi de toate pentru că acum au profesori la toate obiectele.

Pentru a-şi apăra interesele, elevii au format un consiliu, unde schiţează propuneri pentru direcţia şcolii. Stau de vorbă cu Denis Rozimovschi şi Diana Ungureanu, ambii elevi în clasa a XI-a. Ei îmi spun că astfel îşi asigură dreptul de veto la schimbările care îi privesc:

„Elevii se întrunesc şi propun idei şi sugestii pentru îmbunătăţirea condiţiilor în liceu. Aşa au fost îmbunătăţite condiţiile în sala de sport şi s-au obţinut burse pentru elevii eminenţi, pentru elevii care participă la olimpiade.”

„Vocea noastră a fost auzită. Poate dacă nu eram informaţi, sau nu eram susţinuţi de directorii adjuncţi, era să ne temem. Dar astfel noi am fost susţinuţi, apreciaţi, ideea noastră a contat şi anume prin asta ne-am afirmat.”

În raionul Sângerei, spune şefa direcţiei educaţie, Viorica Chisaru, toate şcolile îşi gestionează de sine stătător banii din buget şi schimbările sunt evidente, mai ales în cele cu mulţi copii:

„Fiind zi la zi, cot al cot cu cadrele didactice, managerii au în vizor toate problemele,toate necesităţile şi adică dumnealor sunt cei care ştiu cel mai bine de ce au nevoi, de cât au nevoie şi unde au nevoie. Desigur că este foarte bine acolo unde bugetul este mai mare, acolo unde sunt şcolile cu un număr de elevi mare. Când bugetul este mai mare, se hotărăsc întrebările mai uşor şi mai repede.”

Actualmente, toate şcolile din Republica Moldova au trecut la finanţarea per elev şi primesc a câte 7.250 de lei pentru fiecare elev înmatriculat. Însă nu toate au preluat şi controlul banilor. Cele mai puţine şcoli care au trecut la autonomie financiară sunt în Municipiul Chişinău. Experţii au două explicaţii, fie managerii se tem de schimbările care impun o transparenţă a cheltuielilor, fie la mijloc sunt interese de ordin politic.

XS
SM
MD
LG