Linkuri accesibilitate

„A existat o preocupare suficientă pentru introducerea standardelor europene la asigurarea securităţii alimentare, fitosanitare, certificare, dar a lipsit preocuparea pentru aspectul comercial al produselor.”

Pentru un stat ca Republica Moldova, ce aspiră la o integrare economică cu spaţiul vestic, semnarea Acordului de asociere şi de liber schimb cu UE este un mare pas înainte. Drumul produselor moldoveneşti spre piaţa europeană s-a dovedit a fi totuşi extrem de anevoios. Cel puţin deocamdată. Faptul se poate constata mai ales în cazul agriculturii.

Chiar dacă, aşa cum susţin autorităţile, Moldova a efectuat marea majoritate a reformelor fitosanitare şi de certificare a produselor încă în perioada de pregătire pentru asociere, un embargou la fructele şi legumele moldoveneşti impus de Federaţia Rusă imediat după semnarea acordului a arătat, de fapt, cât de puţin contează aceste lucruri într-o situaţie în care un producător moldovean nu are capacitatea de a sorta şi ambala produsul său aşa cum o face cel european.

Vasile Bumacov

Vasile Bumacov

În privinţa standardelor fitosanitare, ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov rezumă astfel felul în care autorităţile de la Chişinău îşi văd succesul înregistrat:

„Ceea ce am reuşit noi să facem, Ucraina nici nu a început. Noi am efectuat, de exemplu, reforma în domeniul siguranţei alimentelor - o reformă foarte-foarte complicată pe care am efectuat-o cu succes. Ni s-a cerut de asemenea să readucem serviciile fitosanitar şi veterinar în vamă; am reuşit, chiar dacă am depus o muncă colosală. Apoi, am reuşit să efectuăm o reformă legată de indicaţiile geografice ale produselor. Am reformat sectorul viti-vinicol; am creat acea Agenţie a viţei de vie şi vinului. Gândiţi-vă că acum, în afară de miere de albini, avem în lista produselor primite de UE şi produse de acvacultură. În timpul apropiat sperăm să avem în lista de export şi ouăle de găină. La fel un succes este că am reuşit, până la semnarea acordului, să armonizăm toată legislaţia care ni s-a cerut la cea europeană. Noi astăzi nu avem nici o problemă legată de corespunderea produselor cu standardele fitosanitare ale UE, cu standardele legate de siguranţa alimentelor sau cele de certificare.”

Cu toate acestea, în mai mult de două luni în care partea economică a Acordului de Asociere, cea privind liberul schimb între Republica Moldova şi UE, este intrată în regim provizoriu în vigoare, volumul exporturilor de mere, bunăoară, nu depăşeşte cifra simbolică de o mie de tone, estimează producătorii agricoli. Asta chiar dacă ar putea deja în acest an exporta 40 de mii de tone, după dublarea cotelor decisă de UE ca reacţie la embargoul rusesc. Şi chiar dacă capacităţile interne ar fi de tocmai 450 de mii de tone anual.

În mod prioritar, Republica Moldova va avea de rezolvat câteva lucruri esenţiale ca exporturile să înceapă în mod efectiv. În primul rând, să construiască suficiente linii de sortare şi ambalare ca produsele sale să obţină aspectul comercial fără de care nu se pot face aceste exporturi. Este ceea ce crede şeful uneia dintre cele mai mari asociaţii de fermieri, Uniagroprotect, Alexandru Slusari:

Alexandru Slusari

Alexandru Slusari

„Procesul este extrem de anevoios. Pentru că a existat o preocupare suficientă pentru introducerea standardelor europene la asigurarea securităţii alimentare, fitosanitare, certificare, dar a lipsit preocuparea pentru aspectul comercial al produselor. Şi acum noi avem vreo 15 linii de sortare, în timp ce ne-ar trebui vreo 150, o singură linie de ambalare şi frigidere care acoperă doar 35 la sută din necesar. Fermierii fac eforturi, cauză parteneri, încheie acorduri, dar deocamdată doar vreo mie de tone de mere, tot atâtea de struguri de masă şi câteva sute de tone de prune am reuşit să exportăm în România.”

Johannes Hahn la Chișinău

Johannes Hahn la Chișinău

La începutul lunii noiembrie, noul comisar pentru politica europeană de vecinătate şi negocieri pentru extindere, austriacul Johannes Hahn a promis la Chişinău ajutoare europene de 30 de milioane tocmai pentru pregătirea economiei şi instituţiilor moldovene de crearea zonei de liber schimb cu Uniunea Europeană. O parte din aceşti bani sunt fonduri care vor veni prin programul ENPARD destinat subvenţionării agricultorilor.

„În sfârşit, premierul Iurie Leancă a semnat cu Johannes Hahna cest acord şi banii vor începe să vină. În cadrul programului ENPARD, vom putea accesa în următorii trei ani 53 de milioane de euro. Asta ne va permite să finanţăm mult mai multe proiecte în agricultură”, spune ministrul Bumacov.

Chiar cu aceste fonduri europene, din programul ENPARD, subvenţiile agricole pe care şi le poate permite bugetul de stat, dar şi fondurile din alte proiecte specifice, va fi nevoie, în cel mai fericit caz, de 2-3 ani ca agricultorii să-şi poată dezvolta capacităţile pentru a putea face faţă exporturilor pe piaţa europeană, estimează Alexandru Slusari:

„Proiecte în derulare sunt puţine. Majoritatea sunt încă în negocieri. Avem un proiect care ne ajută să procurăm tehnică agricolă, dar e mic, avem un proiect care ne ajută să accesăm credite în condiţii bune, dar sunt puţine fonduri disponibile, şi avem un proiect, dar tot destul de mic, care ne ajută să ne cooperăm. Proiectele mari, importante, sunt însă tergiversate din anumite motive.

Aşteptăm proiectul polonez, foarte bun, de 100 de milioane de euro, care va spori competitivitatea producătorilor de fructe. Deşi e ratificat de un an, acest proiect nu se realizează din cauza unor piedici birocratice. Mai aşteptăm proiectul, la fel de 100 de milioane de euro, al BEI. Aceste două proiecte sunt foarte importante şi trebuie pornite cât mai repede. Dacă vrem să reuşim o restructurare rapidă şi eficientă.”

XS
SM
MD
LG