Linkuri accesibilitate

Radu-Sebastian Ungureanu: „Ucrainei îi lipseşte un proiect de ţară”


Un separatist pro-rus la Luhansk, dând jos stema Ucrainei de pe poarta administraţiei regionale, 9 iunie 2014

Un separatist pro-rus la Luhansk, dând jos stema Ucrainei de pe poarta administraţiei regionale, 9 iunie 2014

Lectorul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative de la Bucureşti, în dialog cu Liliana Barbăroşie.

Pe fundalul unor îngrijorări exprimate în mod repetat de oficiali NATO că ar exista acumulări de forțe militare ruse atât în Ucraina, cât și de partea rusească a graniței, am întrebat un expert român, Radu-Sebastian Ungureanu, lector al Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative de la Bucureşti​, încotro s-ar putea îndrepta lucrurile în conflictul ucrainean:

Radu-Sebastian Ungureanu: „Mi-i teamă că spre un conflict îngheţat. Şi dacă ne uităm cu mare atenţie, niciunul din conflictele îngheţate nu şi-au găsit deocamdată o rezolvare imediată.

Europa Liberă: Se poate reproșa acum UE sau SUA că admite înghețarea acestui conflict?

Radu-Sebastian Ungureanu

Radu-Sebastian Ungureanu

Radu-Sebastian Ungureanu: De reproşat se poate orice. Dar problema e cu totul în alţi termeni. Ucrainei îi lipseşte un proiect de ţară, o naţiune, nu în sens etnic, ci în sens de existenţă a unui proiect strategic când ştim încotro ne îndreptăm şi nici un guvern nu poate schimba această direcţie. Situaţia din Ucraina este doar punctul fierbinte al unei confruntări între două tipuri diferite de orientări în interiorul populaţiei. Chiar dacă am putea spune că Rusia face, sau UE face, sau SUA face, de fapt cei care iau deciziile sunt oamenii care trăiesc chiar acolo. Altfel cădem în păcatul de a exagera influenţa externă şi a nega responsabilitatea politică internă. Evident actorii străini au o influenţa, dar chestia asta trebuie să existe pe un pământ anume. Tensiunea vine din străfundurile societăţii ucrainene. Ca şi în Moldova de altfel.

Europa Liberă: Strategia Rusiei cum o înţelegeţi - la ce i-ar trebui acum alte entităţi pe care să le întrețină…?

Radu-Sebastian Ungureanu: Nu cred că există o strategie a Rusiei. Este o strategie a domnului Putin personal. Cred că mişcarea lui a adus un rău enorm Rusiei. Putin nu va mai fi la putere, dar societatea rusă va continua să plătească în cele ce urmează pentru ceea ce a făcut Putin, pentru această implicare care reuşeşte să creeze frică în rândul celor care trebuie să fie vecinii cei mai apropiaţi.

Europa Liberă: Ce se va întâmpla cu Ucraina – se va putea ea guverna în condiţiile, admitem, existenţei a unor entităţi separatiste în est?

Radu-Sebastian Ungureanu: Depinde ce numim guvernare. Dacă vorbim de faptul că avem un cetăţean ucrainean pe postul de ambasador la ONU, da, putem spune că da. Dacă ne referim la guvernare în sensul de oferire de bunuri publice, stare de linişte şi stabilitate, mă îndoiesc că pe perioada următoare acest lucru va fi posibil. Chiar dacă va exista un armistiţiu, ceea ce este prima urgenţă, nu cred că se pot şterge cele ce s-au întâmplat prin nişte semnături.

Europa Liberă: Şi în Moldova - posibil şi aici un conflict, nu?

Radu-Sebastian Ungureanu: Personal nu cred că vom putea asista la o altfel de tensionare decât politică a relaţiilor. Mă îndoiesc că vom asista la o militarizare a conflictului în perioada următoare.

Europa Liberă: Da la o integrare a acestei regiuni de către Republica Moldova am putea asista?

Radu-Sebastian Ungureanu: Posibil este, dar depinde de foarte multe lucruri. În Republica Moldova o parte a populaţiei a îmbrăţişat cu mult entuziasm integrarea europeană. Dar bunăstarea pe care o aduce UE nu este imediată. Este un fapt. În al doilea rând, UE nu este despre prosperitate. În primul rând este vorba despre pace şi al doilea, ca o condiţie, de democratizare. Soluţiile stau în interiorul Republicii Moldova. Dacă oamenii nu vor avea încredere în stat, nu vor putea genera această încredere în rândul transnistrenilor. Bun. În condiţiile în care oamenii nu au încredere în propriul guvern, orice proiect de felul acesta va da rezultate mult mai modeste decât o merită şi cei din Moldova, şi cei din regiunea transnistreană. Puterea aceasta de atracţie se bazează tocmai pe asta. Cei din partea cealaltă a Nistrului trebuie să vadă o societate stabilă, funcţională, relaxată. Asta atrage în primul rând. România se uită la Occident în termenii aceştia.

Europa Liberă: Se tot discută în societatea moldovenească dacă ar trebui sau nu Moldova să adere la NATO?

Radu-Sebastian Ungureanu: În 1994, când în NATO era o discuţie dacă ar trebui să se desfiinţeze, s-a comandat un studiu. Era tocmai perioada în care NATO se confrunta şi cu noile cereri de aderare din partea noilor democraţii din estul Europei. Din cele cinci condiţii puse, una singură are legătură cu factorul militar, şi aceea se referă nu la putere militară ca atare, ci la compatibilitate în termeni de tehnici militare. Celelalte sunt tehnice – relaţii bune cu vecinii, control civil asupra armatei, democraţie şi economie de piaţă funcţionale şi tratarea minorităţilor conform standardelor OSCE. Nici măcar ale NATO. Gândiţi-vă că Statele Baltice nu au forţe aeriene. Contribuţia lor la alianţe este neglijabilă.

Dar nu e vorba despre asta. Num poţi să intri într-un club, dacă nu vrei lucrul acesta. NATO este mai mult o promisiune, iar cei care trebuie să o ceară sunt cetăţenii unui stat. Orice alegere politică fundamentală trebuie să vină din interiorul societăţii. Câtă vreme societatea este foarte fragmentată pe opţiuni de strategie fundamentală, nici o decizie de viitor îndepărtat nu este posibil. Soluţiile care nu sunt legitime din punctul de vedere al societăţii nu vin de nicăieri. Republica Moldova are mai multe tipuri de problemă. Ceea ce vedem la suprafaţă prin conflictul transnistrean este doar o expresie evidentă, violentă, a acestor probleme. Pe de altă parte, ea are trei opţiuni politice fundamentale dintre care niciuna nu au fost deocamdată excluse: o politică pur independistă şi neutralistă, o politică pro-occidentalistă, eventual pro-România, şi o politică pro-Rusia, pro-spaţiu sovietic. Dar soluţiile nu vin din exterior. Dacă vreun actor din politică externă şi-ar exercita poziţia prea puternic, lucrul acesta nu ar face decât să îndepărteze.

NATO sau UE nu funcţionează aşa. Acolo deciziile sunt multilaterale şi se calculează. O politică activă din partea UE de atragere a RM nu ar da rezultate. Doar dacă actorii politici din Moldova ar cere şi cererea lor ar avea sprijinul populaţiei. Altfel ne trezim ca la summit-ul NATO de la Bucureşti, la care Ucraina tocmai de asta a fost marele perdant.

XS
SM
MD
LG