Linkuri accesibilitate

Proteste anti-guvernamentale în Ungaria și Cehia


Budapesta - protest împotriva intenției guvernului de a pune taxă pe internet.

Budapesta - protest împotriva intenției guvernului de a pune taxă pe internet.

Klaus Iohannis: „Orientarea mea este către Vest. Ce se întîmplă acum în Ungaria este democrația în direcție greșită”

Luni 17 noiembrie, mii de persoane au protestat la Budapesta împotriva guvernului condus de Viktor Orbán. Se relatează că peste 10.000 de persoane au demonstrat împotriva mai multor chestiuni, între care corupția, intenția executivului de a introduce o taxă pe internet, și alunecarea graduală a Ungariei în sfera de influență a Rusiei. În aceeași zi, proteste au avut loc și la Praga, împotriva președintelui Miloš Zeman, acuzat că are o poziție pro-rusă. Lucian Ștefănescu rezumă un articol pe această temă publicat pe portalul EUObserver.

În cadrul unei ample manifestații numită generic „Ziua mâniei publice”, protestatarii de la Budapesta au cerut luni demisia lui Viktor Orbán, acuzîndu-l pe premierul de centru-dreapta că devine din ce în ce mai autoritar, și strigînd lozinci de genul „nu vrem să plătim taxe pentru criminali”.

Premierul ungar a generat îngrijorare în Statele Unite și Uniunea Europeană din cauza politicilor sale, despre care criticii spun că au afectat lumea afacerilor, au limitat libertățile democratice și au adus Ungaria mai aproape de orbita Kremlinului.

Un scandal de proporții legat de corupția din Ungaria a izbucnit luna trecută, când Statele Unite au pus șase oficialități ungare, între care și pe șefa autorității fiscale naționale, pe o listă de persoane care au interdicție de intrare pe teritoriul american, fiind bănuite de acte de corupție. Autoritățile americane au refuzat să dea publicității numele acestor oficialități.

Dar Ildiko Vida, directoarea Fiscului ungar a anunțat că ea însăși se află pe lista respectivă, respingînd însă acuzațiile de corupție, și refuzînd la rîndul ei să spună care sînt celelate cinci oficialități ungare cărora li se interzice să călătorească în America.

Acuzațiile de corupție au fost urmate de un plan al guvernului Orbán de a introduce o taxă pe utilizarea Internetului, prima de acest fel din lume. S-a renunțat la acest plan după un protest masiv în capitala Ungariei, la care au participat cam 100.000 de persoane.

Ungaria a mers de asemenea mai departe cu planul de a începe construcția controversatului gazoduct cunoscut sub numele de Magistrala Sudică, care ar urma să pompeze gaz din Rusia în Europa în contradicție cu legislația Uniunii Europene privind concurența și piețele interne.

„Nu vrem ca Orbán să ne ducă spre Putin și Rusia”, declara luni agenției France Press un protestatar de la Budapesta.

Reporterl EUObserver Nikolaj Nilesen notează că situația din Ungaria nu a trecut neobservată în țara vecină România, unde, după victoria sa surprinzătoare în al doilea tur al alegerilor prezidențiale de duminică 16 noiembrie, Klaus Iohannis a spus că direcționarea Ungariei către Rusia nu cva fi urmată de România:

„Orientarea mea este către Vest. Ce se întîmplă acum în Ungaria este democrația în direcție greșită”, a spus Iohannis, citat de EUObserver.

În ciuda nemulțumirilor publice (protestul din 17 noiembrie e a patra demonstrație de acest fel în ultimele 30 de zile în Ungaria), partidul Fidesz al lui Viktor Orbán are o majoritate confortabilă, iar opoziția este fragmentată.

Fidesz deține din 2010 cam două treimi din locurile Parlamentului de la Budapesta, iar Viktor Orbán a fost votat din nou premier în 2014.

Proteste au avut loc luni 17 noiembrie și în Cehia, unde demonstranții acuză guvernul de la Praga că e prea îngăduitor cu Rusia.

La una din demonstrații, mii de cehi au ținut în aer cartonașe roșii simbolice împotriva președintelui Miloš Zeman. Protestatarii sînt nemulțumiți de poziția pro-rusă a lui Zeman în privința sancțiunilor Uniunii Europene impuse Rusiei, de criticile sale la adresa grupului punk Pussy Riot (ale cărui membre) au fost condamnate la închisoare pentru un concert adhoc anti-Putin într-o catedrală din Moscova, și de limbajul său vulgar într-un interviu recent la radio.

Zeman obișnuiește să descrie conflictul din Ucraina drept „un război civil între două grupuri de cetățeni ucraineni”, o poziție împărtășită de Rusia. El a cerut de asemenea îndulcirea sancțiunilor impuse Rusiei de către Uniunea Europeană.

Acesta este motivul pentru care în timpul discurusului său cu ocazia zilei de 17 noiembri (ziua când a izbucnit în 1989 Revoluția de catifea din Cehoslovacia)a fost huiduit de mulțime și atacat cu ouă, fiind lovit accidental șeful statului german care se afla pe scenă cu Zeman, înainte ca gărzile de corp să dechsidă umbrelele.

Manifestanții purtau pancarte pe care scria „Jos Zeman!” și „Nu vrem să fim colonie rusească!

XS
SM
MD
LG