Linkuri accesibilitate

Despre semnificația alegerilor prezidențiale din România și destinul istoric al Moldovei cu fostul director al ICR de la Chișinău.

UE este o comunitate care se bazează pe valori – libertate, drepturile omului, democrație, ordine de drept și pace. În Uniunea Europeana este și locul Moldovei, a declarat Europei Libere istoricul Petre Guran, fost director al Institutului Cultural Român din Chişinău „Mihai Eminescu”.

Europa Liberă: Presa occidentală titrează succesul lui Klaus Iohannis ca o victorie a democraţiei în România şi în Europa Centrală şi de Est. Ce trebuie să se întâmple în Moldova ca în presa străină să apară asemenea titluri?

Petre Guran: „Cred că asemenea titluri sunt semnul unei maturizări, a unei epoci noi care se deschide odată pentru România şi pentru Republica Moldova. În perspectiva alegerilor din 30 noiembrie din Republica Moldova înseamnă o cotitură istorică. Fiindcă Republica Moldova poate să rămână cu identitatea pe care i-a creat-o spaţiul sovietic sau să redevină Basarabia, fie că se integrează în Uniunea Europeană ca un stat suveran.

Deci, eu cred că trebuie înţeles că 30 noiembrie este o alegere de destin, destin istoric în care intrarea în comunitatea europeană înseamnă abandonarea unei părţi din suveranitatea naţională. Dar acum eu vă spun ce înseamnă suveranitate naţională, când nu reuşeşti să-ţi gestionezi, nu când aceasta nu reprezintă nimic în faţa contextului geopolitic, în faţa ameninţărilor care plutesc în lumea contemporană. Deci, 30 noiembrie e o alegere de destin şi o alegere care sigur că poate să aducă Republica Moldova înapoi la identitatea ei basarabeană.”

Europa Liberă: Putem vorbi despre nişte învăţăminte moldoveneşti din acest vot românesc?

Petre Guran: „Cred că putem învăţa în primul rând din votul moldovenesc la acest vot românesc. Au înţeles că Klaus Iohannis este un semn al destinului, un destin pe care naţiunea română îl ia propriile mâini, îşi hotărăşte destinul. Şi eu cred că este un semn foarte bun atât votul, cum spuneţi dumneavoastră, românesc, cât votul din Republica Moldova din 16 noiembrie este semnul că şi acolo, la Chişinău, la Soroca, la Făleşti ş.a.m.d. e un electorat matur, pregătit să îşi decidă viitorul.”

Europa Liberă: Aşa cum arată toate datele, moldovenii cu cetăţenie română au fost foarte activi la alegerile prezidenţiale române. Unii cred că acest entuziasm şi eroismul maselor s-a cam consumat. De ce este important ca votanţii să vină şi la alegerile din 30 noiembrie?

Petre Guran: „Fiindcă destinul se decide acolo. Se decide în toate localităţile Republicii Moldova, nu se decide în altă parte. Este o iluzie pe care o inoculează, o manipulare, să credem că nu are rost să votăm, că orice am face, oricum sunt aşa-zisele mari puteri care decid totul în locul nostru. Şi atunci, cum spuneţi dumneavoastră, se instalează o anumită indiferenţă. Nu. Exemplul din 16 noiembrie arată că nu e adevărat, că poţi să spui ce vrei, să faci o alegere raţională.

Şi cred că şi în Republica Moldova, din experienţa mea, aşa cum i-am cunoscut cât am fost la Chişinău pe moldoveni, este şi disponibilitate, şi nu mai vorbesc, capacitate de a face un vot raţional. Nu-i un vot sentimental sau are sigur şi o componentă sentimentală, dar componenta raţională este mult mai importantă. Fiindcă Uniunea Europeană în momentul de faţă înseamnă cel puţin o valoare pe care nu o găsim în altă parte, e vorba de libertatea individuală, libertatea ca valoare morală şi politică.”

Europa Liberă: Am văzut cât de mult contează şi votul din diasporă. Cum este curtat acest segment de alegători şi de cei de ei îşi amintesc politicienii doar în pragul alegerilor?

Petre Guran: „Trebuie să privim şi sociologic. Diaspora aceasta economică a ultimilor 15 ani este partea cea mai bună, aş spune, dintre cetăţenii noştri, ai României, ai Republicii Moldova. De ce spun partea cea mai bună? Că sunt oameni energici, curajoşi, care îşi iau destinul în mâini, pleacă peste hotare, muncesc acolo în condiţii grele, trimit bani înapoi şi îşi întreţin nu numai familia, ci, în mod indirect, şi ţara cu aceşti bani, care de multe ori au luat o decizie care i-a costat în plan personal, fiindcă a însemnat destrămarea familiei sau despărţirea temporară de copii.

Sigur că această diasporă presupune şi ea anumite sacrificii, dar este partea cea mai activă, cea mai conştientă civic. De aceea, ea şi poate impulsiona, poate da nota schimbării, în cele din urmă, şi a orientării general politice. Politicienii, ziceţi, îşi aduc aminte sau nu-şi aduc aminte de ei în prag de alegeri. În general, sigur că problema diasporei nu numai că nu s-a pus, fiindcă România şi nici Republica Moldova nu au instrumentele suficiente pentru a purta de grijă sau a transforma această diasporă într-un factor de manifestare internaţională, ci această diasporă este, în mare parte, o pierdere intelectuală şi economică pentru România şi Republica Moldova.

De aceea, eu cred că este important să existe un discurs, un politician raţional, sigur că şi devotat ţării lui, aceasta ar face, ar încerca să implice cât de cât diaspora în mersul economic şi politic al ţării sale. Pentru că oamenii aceştia plecaţi peste hotare sunt necesari pentru dezvoltarea ţărilor noastre.”

Europa Liberă: Cum credeţi, e mai bine să-ţi dai votul pentru un partid sau pentru un candidat anume?

Petre Guran: „Depinde de sistemul electoral. Eu cred că decizia trebuie să aibă şi o bază ideologică, un sentiment, dacă vreţi, moral, adevărul lui şi istoric, şi adevărul lui moral pur şi simplu. Vedeți că [între] dreapta-stânga nu este numai, cum să spun, diferenţă strategică, unii cheltuiesc mai mulţi bani, alţii economisesc mai mulţi, sau unii fac mai multe investiţii, alţii mai multe opere sociale, ceea ce, de altfel, nu e adevărat. Adică, până la urmă, guvernele de dreapta sunt tot atât de sociale. Ştim aceasta din politica ţărilor occidentale, că guvernele de dreapta sunt tot atât de sociale ca şi cele de stânga. Nu.

Dar problema este încă în ţările noastre, că stânga înseamnă perpetuarea şi ascunderea de fapt a realităţii despre trecutul nostru comunist. Aceasta este marea problemă, că nu există încă o alternativă politică credibilă pe partea stângă, ci există numai nostalgia faţă de un sistem criminal. Atunci trebuie să faci şi o alegere din punctul acesta de vedere, să recunoşti nu numai că acel regim nu a asigurat bunăstarea oamenilor, ci a fost şi un regim păgubitor pentru foarte mulţi dintre concetăţenii noştri, un regim care, sigur că din păcate, a fost făcut din oameni, oameni care mai trăiesc şi astăzi sau ai căror copii trăiesc şi astăzi, dar care sunt chemaţi să aibă onestitatea cel puţin de se rupe politic şi moral de acest trecut.

Şi de aceea cred că e o alegere principială aici, da, vreau să mă despart de acest trecut care înseamnă, că vrem că nu vrem, înseamnă stânga şi, pe de altă parte, sigur că trebuie să investim şi în persoane, să avem încredere în persoane. Şi aici, iarăşi, să vedem puţin parcursul fiecăruia în parte, prestaţia publică. Deci, sunt suficiente criterii pentru a distinge diferiţii actori politici.”

XS
SM
MD
LG