Linkuri accesibilitate

Proteste împotriva regimului ceauşist la Berlin în noiembrie1989.

În semn de solidaritate cu muncitorii răsculaţi contra regimului ceauşist, pe data de 15 noiembrie 1987, un grup de iniţiativă, format din mai mulţi scriitori germani originari din România, a lansat un apel, propunînd organizarea unor acţiuni de protest.

Apelul redactat de grupul scriitorilor, stabiliţi în Berlinul Occidental, a fost semnat de numeroase personalităţi internaţionale între care îi amintim pe Günter Grass, György Konrad, Herta Müller, Ion Negoiţescu, Jiri Pelikan, Vladimir Voinovici şi mulţi alţii.

În apelul respectiv se spunea textual: „Ceauşescu - care se autodenumeşte conducător - duce de ani de zile un război contra propriului său popor. Printr-un nou val de distrugere s-a declanşat demolarea a 8.000 de sate şi încazarmarea locuitorilor acestor aşezări.“ Apelul se încheia cu propoziţia: „Cerem înfierarea internaţională a regimului Ceauşescu!“

Prima acţiune de anvergură a grupului amintit, cu un ecou internaţional, a fost organizarea „Zilei Internaţionale de Acţiune: România” - exact la un an după evenimentele de la Braşov.

Pregătirile pentru această acţiune au stîrnit imediat şi reacţiile Securităţii care a încercat să-i intimideze pe cei din grupul de iniţiativă, dar şi publicaţiile care au răspîndit apelul, respectiv au relatat despre pregătirea protestelor.

Scrisoare către redacția ziarului „Die Tageszeitung”

Scrisoare către redacția ziarului „Die Tageszeitung”

Pe adresa redacţiei Europei Libere şi a ziarului berlinez „Die Tageszeitung” (TAZ) au sosit în noiembrie 1988 scrisori semnate „Fiii lui Avram Iancu”. Scrisori similare cu un antet identic au primit şi iniţiatorii acţiunilor de protest, care fuseseră ameninţaţi cu moartea. „Dacă nu te potoleşti”, se încheia una dintre aceste scrisori de ameninţare, „vei cunoaşte tăişul pumnalelor noastre sau greutatea bardelor”.

„Fiii lui Avram Iancu” se autoprezentau în stil legionar, susţinînd că ar fi o „organizaţie patriotică şi radicală constituită în lumea liberă” cu scopul de a combate calomniatorii României şi revizioniştii care atentează la integritatea teritorială a ţării.

Scrisoarea semnată de acelaşi grup fictiv trimisă lui Emil Hurezeanu, pe atunci redactor al Europei Libere, culmina într-o adevărată apoteoză xenofob-patriotardă, cu tentă anti-maghiară: „Da, am pornit o cruciadă, dar aceasta se îndreaptă împotriva urmaşilor hoardelor lui Attila, care ne-au pustiit şi care vor şi acum să ne înrobească, a acelora cărora te-ai vândut.”

Deşi nu există nicio îndoială că autorii reali ai acestor ameninţări grosolane au fost specialiştii din unitatea de dezinformare a Securităţii, în dosarele păstrate la CNSAS încă nu au fost descoperite materiale concludente legate de această operaţiune care s-a soldat cu un eşec.

Nimeni nu s-a lăsat intimidat, iar Ziua Internaţională de Acţiune s-a desfăşurat fără incidente. În Berlinul Occidental a avut loc atunci un spectacol stradal în centrul căruia s-a aflat o imensă figură din carton care-l reprezenta pe Ceauşescu.

Georg Herbstritt

Georg Herbstritt

Acţiunile de protest pregătite atunci de opoziţia est-germană au fost sintetizate într-un raport al securităţii est-germane STASI. În raportul, descoperit în urmă cu cîţiva ani de istoricul Georg Herbstritt, conducerea de partid a fost informată că prin acţiunile anti-ceauşiste ale grupurilor civice este vizată şi conducerea RDG-ului.

În acelaşi timp, se mai afirma în raport „se creează şi o contra-opinie faţă de mass-media oficială care difuzează informaţii eronate despre România”,

În 1989, la doar cîteva zile după căderea Zidului de la Berlin, Ziua Internaţională de Acţiune – România s-a desfăşurat în nenumărate localităţi din vestul şi estul Europei.

În acest context sunt de remarcat şi sutele de acţiuni din fosta Germanie de est, dar şi cele din Polonia, din Cehoslovacia şi din Ungaria.

XS
SM
MD
LG