Linkuri accesibilitate

Cometa care era să se piardă


Cometa 67P/Ciurimov-Gherasimenko forografiată de la o distanță de 285 km.

Cometa 67P/Ciurimov-Gherasimenko forografiată de la o distanță de 285 km.

Savanții europeni au plasat în premieră o sondă spațială pe suprafața unei comete, la 6,5 miliarde de km depărtare de Pâmânt.

Evenimentul a avut loc miercuri în jur de ora 18, ora Moldovei a anunțat Agenția Spațială Europeană. Sonda/robot Philae, cu greutatea de 100 de kilograme, s-a desprins de nava spațială Rosetta și după o coborâre de șapte ore s-a așezat cu bine pe suprafața cometei. S-a constatat însă că sistemul de ancorare a robotului a funcţionat parţial, ceea ce ar putea pune în pericol restul misiunii. Călătoria Rosettei a durat 10 ani, a costat aproape 1,5 miliarde de euro, iar savanţii speră ca mostrele colectate de pe cometă să ajute la descifrarea felului cum iau naștere planetele și viața, una din teorii fiind că apa a ajuns pe Pământ cu ajutorul cometelor. Cometa pe care s-a aşezat Philae a fost descoperită în 1969. Şi ar fi putut ajunge direct la coş. Ileana Giurchescu care rezumă relatarea corespondentului Europei Libere Carl Schreck:

Astronomul sovietic Svetlana Gerasimenko, care a descoperit cometa pe care se află acum sonda Philae, a aruncat la coș primele dovezi ale existenţei acestui corp ceresc.

În septembrie 1969, Gerasimenko, originară din Ucraina, era doctorandă în Kazahstan unde participa la un proiect cu scopul de a observa comete şi de a încerca să le fotografieze. Dar placa fotografică pe care era surprinsă cometa ce-i va purta numele a ieşit neclară.

„Am fost atât de frustrată” – declara în 2004 Svetlana Gerasimenko într-un interviu cu agenţia de ştiri tadjikă – „că am vrut să arunc placa”.

Dar şi-a adus aminte de sfatul unui profesor primit înainte de a pleca în Kazahstan şi anume să nu arunce nici o placă, chiar dacă era voalată, pentru că orice greşeală trebuie evaluată ca să nu mai fie repetată.

Aşa au apărut primele imagini ale cometei ce urma să fie cunoscută sub numele de 67P/ Ciurimov-Gerasimenko și pe care de miercuri se află o sondă spaţială.

La întoarcerea la Kiev, a analizat imaginile din Kazahstan cu conducătorul proiectului, tot un astronom ucrainean, Klim Ciurimov. Au observat un punct pe imaginea uşor voalată care părea să fie cometa Comas Sola.

Dar calculele au arătat că punctul respectiv nu se găsea în aceeaşi poziţie cu Comas Sola. Aşa că au trimis imaginile unui renumit coleg american de la Universitatea Harvard, Brian Marsden, care a confirmat că era vorba de o cometă nouă.

Într-un interviu publicat în octombrie de Agenţia Spaţială Europeană (ESA) care conduce expediţia Rosetta, Ciurimov rememorează proiectul de acum 45 de ani şi de faptul că la început nu se ştia nimic despre noua cometă. „Nici măcar nu eram siguri că nu este vorba despre o stea” mărturiseşte Ciurimov, care mai povesteşte că a urmărit fiecare etapă a proiectului de european din moment când a aflat , în 2003, că a fost aleasă „cometa lui”.

Ciurimov şi Gerasimenko, care au rămas în contact tot timpul, au fost prezenţi la lansarea navetei Rosetta în 2004, în Guiana franceză.

„Sunt sigur că vor fi multe necunoscute de rezolvat, după ce sosesc primele date de pe cometă şi ar vrea să particip în acest proces” a mai declarat Ciurimov în interviul publicat în octombrie de Agenţia Spaţială Europeană.

Iar Svetlana Gerasimenko se declara încântată, tot într-un interviu cu ESA, de primele imagini ale cometei care este „frumoasă, ca o femeie”.

Ciurimov a explicat de ce consideră el zborul navetei Rosetta şi aterizarea sondei momente istorice în istoria ştiinţei.

Misiunea este un triumf al mecanicii celeste, este experiment unic, fără precedent în istoria ştiinţei, care ar putea răspunde fie şi parţial,la întrebarea cum a ajuns apa pe Pământ?

De miercuri seară, motorul de căutare online Google şi-a schimbat logoul de pe pagina de pornire pentru a marca plasarea sondei europene Philae pe nucleul cometei Ciurimov-Gerasimenko.

XS
SM
MD
LG