Linkuri accesibilitate

Nicu Popescu: „experimentul UE cu asocierea statelor din Europa de Est depinde de reuşita forţelor pro-europene la aceste alegeri”


Nicu Popescu

Nicu Popescu

Un interviu în ajun de alegeri cu analistul de la Institutul de Studii de Securitate al Uniunii Europene de la Paris.

Miza alegerilor parlamentare este stabilizarea situaţiei politice şi continuarea reformelor, mai ales lupta impotriva coruptiei, declară, într-un interviu pentru Europa Liberă, Nicu Popescu, analist de la Institutul de Studii de Securitate al Uniunii Europene de la Paris.

Europa Liberă: Domnule Popescu, cum se vede acest scrutin electoral din afara Republicii Moldova şi pe cât de impredictibile pot fi rezultatele acestor alegeri parlamentare din 30 noiembrie?

Nicu Popescu: „Mizele, inclusiv europene, sunt destul de mari, dacă ne referim la modul cum Uniunea Europeană speră să vadă o evoluţie în vecinătatea sa estică. Or, experimentul Uniunii Europene cu asocierea statelor din Europa de Est în mare parte depinde de reuşita forţelor proeuropene la aceste alegeri.

Pentru că, dacă ne uităm în plan regional, Belarus, Azerbaidjan, Armenia au refuzat să se asocieze la Uniunea Europeană. În Ucraina situaţia internă este destul de complicată atât din perspectiva războiului de facto cu Rusia, cât şi din perspectiva faptului că în condiţiile acestui război este greu să te aştepţi la unele succese rapide şi fenomenale în procesul de reformare a Ucrainei. Deci, şi în Ucraina va dura încă foarte mult timp până şi dacă se va putea să vedem o stabilizare şi o mişcare rapidă spre o Ucraină mai funcţională şi mai europeană.

În plus, în cazul Ucrainei, Acordul de Asociere a fost amânat pentru un an, deocamdată. Georgia este al doilea stat, împreună cu Republica Moldova, care a ratificat Acordul de Asociere, însă situaţia internă din Georgia este destul de precară. Şi în aceste condiţii Moldova este acel stat care, pe de o parte, a ratificat Acordul de Asociere, a obţinut cele mai multe beneficii în relaţia cu Uniunea Europeană, atât comerciale, cât şi asistenţă financiară, posibilitatea de a călători fără vize în Europa. În acest sens, pentru Europa Moldova este un test al eficacităţii politicii sale de vecinătate, în condiţiile în care s-a investit foarte mult în sprijinul Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Pentru dumneavoastră este limpede de ce votantul trebuie să decidă la 30 noiembrie încotro Moldova: cu Estul, cu Vestul? Şi de ce miza este pe acest vot geopolitic?

Nicu Popescu: „Din păcate, majoritatea voturilor din Republica Moldova, dar şi din regiune, inclusiv din Ucraina sau Georgia, au o puternică conotaţie geopolitică. Şi în acest sens, această stare este practic tipică pentru nişte state aflate în zona gri, în condiţiile în care aceste state, atât Moldova, cât şi Ucraina într-adevăr au pierdut cea mai mare parte a ultimelor 20 de ani în procesul de reformare şi modernizare. Pierderea de timp din aceşti 20 şi ceva de ani de fapt face ca aceste state din zona gri permanent să se afle în starea unor incertitudini.

Totodată, partea bună a situaţiei Republicii Moldova, inclusiv comparativ cu Ucraina şi Georgia, este că structural Republica Moldova este mult mai ancorată în spaţiul european decât Ucraina sau Georgia. Moldova este comercial mult mai dependentă de Uniunea Europeană, în condiţiile în care circa jumătate din comerţul exterior îi revine Uniunii Europene. Şi acest tip de realităţi economice de fapt va impune un alt model de conduită oricărei guvernări.

În acest sens cred că în realitate, pe termen mediu şi lung, opţiunea pentru Republica Moldova este nu atât între Vest şi Est, cât între o europenizare mai rapidă cu guvernări ferm proeuropene și opţiunea a doua este nu atât orientarea prorusă sau proestică, cât guvernările de tipul celei Voronin sau de tipul celei Kucima din Ucraina, în care se implementează aşa-numita politică multivectorială de ezitare şi pierdere a timpului între diferiţi poli de putere.”

Europa Liberă: Sondajele de opinie arată că aproximativ 30% dintre respondenţi ar fi indecişi. E un segment mare pentru Republica Moldova de votanţi care nu ar avea pentru cine să-şi dea votul? Pentru că au demarat şi anumite campanii care cheamă lumea să iasă la vot.

Nicu Popescu: „Este într-adevăr foarte mult. Însă, iarăşi, nu este pentru prima dată când o bună parte dintre alegători se află în derută. Chiar şi în 2001, când PCRM a venit la guvernare, tot aproape o treime dintre voturi au revenit unor partide care nu au trecut în Parlament şi atunci, la acea etapă, acele voturi s-au redistribuit predominant în favoarea Partidului Comunist. Şi acum există o anumită derută în rândurile electoratului centrist şi de centru-dreapta în condiţiile în care actuala guvernare a dezamăgit o bună parte din populaţie.

Orice guvernare dezamăgeşte întotdeauna o parte dintre alegătorii săi, acest lucru este normal, evident, şi crizele politice din Republica Moldova au alienat şi ele o anumită parte a electoratului. Faptul că nu s-a progresat suficient în lupta cu corupţia probabil este cea mai mare problemă pentru actuala guvernare, care demotivează o bună parte dintre foştii săi alegători.

Pe de altă parte, dacă ne uităm la istoria regională recentă şi la cazul Ucrainei, dacă am încerca să facem o comparaţie cu guvernarea portocalie din Ucraina dintre 2005-2010, guvernarea actuală din Republica Moldova a reuşit să facă mult mai mult pe reforme, a reuşit să aducă mult mai multe rezultate şi la capitolul infrastructură, şi la capitolul liberalizarea vizelor, şi la capitolul stabilizarea economiei şi chiar creşterea economică substanţială. Deci, în acest sens, succesele actualei guvernări sunt, clar, mult mai vizibile şi pronunţate decât succesele guvernării portocalii.

Dar, evident, există o bună parte de dezamăgiri, care probabil şi fac parte din aceşti 30%. Însă, iarăşi, o lecţie, cred că cea mai importantă lecţie pe care ar trebui să o învăţăm din Ucraina este că, atunci când există apatie faţă de o guvernare cât de cât acceptabilă, riscul este că la putere poate veni o guvernare mult mai rea, aşa cum a fost cazul lui Ianukovici. Şi de atunci Ucraina, dintr-o situaţie şubredă, a trecut într-o situaţie politică şi economică catastrofală, care a dus la revoluţia euro-Maidan, debarcarea lui Ianukovici şi războiul din Ucraina.

În acest sens, chiar dacă există mai multe deficienţe ale guvernărilor actuale, este important ca această apatie să nu ducă la posibilitatea unei guvernări mult mai proaste decât cea actuală. Pe de altă parte, cred că şi actuala guvernare are destul de multe lecţii de învăţat. Pentru că această apatie este rezultatul şi probabil cea mai mare cauză a acestei apatii este faptul că nu s-a simţit o îmbunătăţire a situaţiei cu corupţia. Şi cred că această lecţie foarte importantă pentru centru şi centru-dreapta trebuie să dea mult de gândit oricărei guvernări de după 30 noiembrie.”

Europa Liberă: Analişti, experţi speră că va avea loc schimbarea nu numai la faţă, dar şi de facto a elitelor politice, ceea ce lăsaţi şi dumneavoastră să se înţeleagă. Domnule Popescu, cum ar putea să se producă acest lucru?

Nicu Popescu: „Prin învăţarea lecţiilor mai multor eşecuri atât în plan regional, cât şi, chiar în cazul Republicii Moldova, şi m-am referit la faptul că lupta cu corupţia aşa şi nu a devenit un element central de guvernare din ultimii ani. Şi învăţarea acestei lecţii, şi intensificarea luptei cu corupţia, buna guvernare, cred că este acel element-cheie care ar duce la o reînnoire a clasei politice. Iar atunci când vorbim de lupta cu corupţia acest lucru, evident, înseamnă şi lucruri foarte concrete legate de anumite persoane foarte concrete, care trebuie treptat eliminate din competiţia politică şi din jocul politic, astfel încât clasa politică să treacă printr-un sistem de autopurificare treptată, care, evident, printre altele, va şi mai mări încrederea cetăţenilor faţă de guvernanţi.”

XS
SM
MD
LG