Linkuri accesibilitate

Ludmila Pavlov: „Erasmus+ un program al competiției și transparenței în învățămînt”


Interviul dimineții cu șefa Direcției Relații Internaționale și Integrare Europeană din Ministerul Educației.

„Republica Moldova şi Erasmus+”, programul UE în domeniile educației, formării, tineretului și sportului pentru perioada 2014-2020. Ce este acest program? Ce beneficii oferă? Şi care ar fi calea cea mai scurtă pentru tineri spre aceste beneficii?

Vom discuta la această temă cu Ludmila Pavlov, şefa direcţiei Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană a Ministerului Educaţiei.

Europa Liberă: Noul program Erasmus+, program al UE în domeniile educației, formării, tineretului și sportului pentru perioada 2014-2020. Un program care înglobează mai multe programe europene din domeniu realizate de-a lungul a 25 de ani. De fapt, ce presupune acest program – dacă e să apelăm la o formulă cât mai simplă?

Ludmila Pavlov: „Întâi de toate vreau să menționez că programul va avea un buget total de 14,7 milioane de euro și va presupune oportunități de mobilitate pentru circa patru milioane de persoane pentru studii, formare a experienței de muncă și activități de voluntariat peste hotarele țării. Acest program este într-adevăr o creștere a investițiilor Uniunii Europene cu 40% faţă de investițiile din programul anterior și confirmă angajamentul puternic al Comisiei Europene de a investi în acest domeniu. Programul, de fapt, va aduce beneficii atât pentru tineri, pentru studenți, masteranzi, doctoranzi, cât și pentru instituții de învățământ, în contextul de fortificare a capacităților instituționale ale acestora. Și nu în ultimul rând, programul vine în sprijinul autorităților naționale pentru reformarea politicilor, reformarea și modernizarea sistemului de învățământ la nivel național. Adică putem vorbi de beneficii pe trei mari dimensiuni: pentru tineri, pentru instituții de învățământ și pentru sistem la general.”

Europa Liberă: Dna Pavlov, când ați spus „oportunități de mobilitate”, ca să descifrăm un pic acest termen poate mai puțin cunoscut de multă lume, ce ar însemna el?

Ludmila Pavlov: „Oportunitățile de mobilitate însemnă deschiderea Republicii Moldova către așa numita mobilitate, în scopul învățării. Asta ar însemna că pe parcursul perioadei de studii un student, un masterat sau un doctorat are

Fiecare țară trebuie să asigure 20% din studenți mobili în spațiul european...

posibilitatea să aplice pentru o bursă pe o durată de un semestru sau un an academic într-un centru universitar european. De fapt, acest obiectiv vine în consens și cu unul din principiile de bază ale procesului de la Bologna, la care Republica Moldova este parte și care spune că până în anul 2020, fiecare țară trebuie să asigure 20% din studenți mobili în spațiul european.”

Europa Liberă: Cum se regăseşte Republica Moldova în acest program, care este cota de care va putea beneficia?

Ludmila Pavlov: „Nu putem vorbi despre o cotă exactă, pentru că programul este bazat pe principii foarte clare de competiție și transparență. Noi vorbim de o majorare a investițiilor în program, dar în același timp vorbim și despre extinderea mare a programului pe alte zone ale lumii. Dacă până acum

Programul este bazat pe principii foarte clare de competiție și transparență...

vorbeam despre toate aceste programe doar pentru Uniunea Europeană și pentru o serie de zone cu anumite programe, acum vorbim despre faptul că programul s-a extins și asupra țărilor Parteneriatului Estic, din care face parte și Republica Moldova, asupra Americii Latine, vorbim despre Africa, Asia… Așadar, totul se va obține într-o competiție acerbă și tinerii din instituțiile de învățământ cunosc acest lucru. Ei trebuie să fie cât mai perseverenți, cât mai insistenți, să scrie proiecte calitative și aceasta va determina rezultatele.”

Europa Liberă: Cu începere din acest an, aşadar, Republica Moldova poate participa la toate programele Comisiei Europene din domeniile Educaţie, Tineret şi Sport. „Poate” nu înseamnă că are şi „capacitate”… Beneficiază din plin oare instituţiile şi persoanele de cele oferite? Sau multe şanse ar putea rămâne ratate?

Ludmila Pavlov: „Am putea zice că noi suntem buni la acest capitol, dar mai rămân foarte multe lucruri de îmbunătățit, de făcut mai bine, pentru că de fapt ceea ține de proiecte instituționale noi avem experiența programului TEMPUS care continuă și în acest program mare Erasmus+ sub denumirea de „Fortificarea capacităților instituționale”. Mai sunt multe lucruri de făcut în ceea ce ține de promovarea mobilității de scurtă durată, anume susținerea tinerilor pentru a putea accesa o bursă în străinătate.

În acest scop țin să vă informez şi toată lumea trebuie să cunoască că în anul 2014 în Republica Moldova a fost instituționalizat Oficiul Național Erasmus+, care vine exact în suportul programului - pentru mediatizarea acestuia, pentru promovarea lui în Republica Moldova, pentru a susține tinerii să aplice la program cât mai eficient şi cât mai bine… Şi de comun cu Ministerul Educației, Oficiul Național Erasmus+ desfășoară o activitate intensă în scopul acesta. Recent, Comisia Europeană a anunțat cel de-al doilea apel de proiecte pentru programele europene şi noi am început o campania de mediatizare, un seminar așa numit „Erasmus+ Class Information”, ce a avut loc deja în Chișinău la 29 octombrie și alte câteva seminare zonale, ce au avut loc în prima decată a lunii noiembrie la Bălți, Cahul și Comrat. Ministerul Educației, de comun cu Oficiul Național Erasmus+, vor depune eforturi considerabile pentru a spori această capacitate de absorbție pentru tinerii noștri și pentru instituții, pentru a avea cât mai multe beneficii din program.”

Europa Liberă: Aţi punea să ne descrieţi, să ne modelaţi un exemplu concret în care s-ar beneficia de acest program? Pas cu pas şi pe înţelesul celor care asimilează mai greu limbajul specific.

Ludmila Pavlov: „Toată lumea trebuie să cunoască că programul mare Erasmus+ are două call-uri anuale sau așa numitele apeluri de proiecte anuale. Unul se desfășoară la început de an, în lunile ianuarie-februarie, şi un alt col este demarat în lunile septembrie și este deschis până la sfârșitul anului. Ceea ce trebuie să cunoască tinerii este faptul că ei trebui să fie foarte insistenți, trebuie să cunoască ghidul programului Erasmus+ unde găsesc absolut toată informația pas cu pas cum și ce ar trebui să facă. În primul rând să nu rateze aceste apeluri de proiecte. Apoi să se informeze foarte amănunțit, foarte detaliat din ghidul programului Erasmus+, ce ar trebui să facă, cum să completeze și să remită către Comisia Europeană o aplicație pentru un program sau pentru o bursă?

Acest ghid poate fi găsit în limba engleză, este și evident, pe site-ul Ministerului Educației, pe site-ul Oficiului Național Erasmus+, dar și pe site-ul Comisiei Europene. Nu sunt niște lucruri absolut complicate, sunt lucruri și pași de urmat pe înțelesul tinerelor, pe care aceștia le-ar fi foarte ușor să-i urmeze.”

Europa Liberă: Aţi spus, la un moment dat că, în funcţie de cât de bune vor fi aplicaţiile, cât de bun va fi background-ul tinerilor aceştia, vor avea şanse să câştige burse pentru mobilitate de scurtă durată, cursuri de master, dar şi stagii de practică în producţie. Ce înseamnă, de fapt, o aplicaţie bună şi cum înveţi să o faci? De exemplu, dacă ești un tânăr de la țară și poate ai un acces mai limitat la diverse informații de acest gen...

Ludmila Pavlov: „Drept p aplicaţie bună noi percepem de cele mai multe ori o situație academică bună a unui tânăr. Este și aceasta foarte important, dar nu suficient pentru o aplicație bună. Pentru o aplicație bună este important ca tânărul să-și exprime foarte clar motivația, pentru ce, din ce cauză el este motivat și de ce vrea să obțină o asemenea bursă? Ce nou și interesant el vrea să afle obținând această bursă? Contează foarte mult poziția civică a tânărului, cât de activ el este, ce experiență de comunicare cu tineri din alte țări are, cu organizații internaționale neguvernamentale, cât de implicat este? Cunoașterea limbii engleze de asemenea este o precondiție foarte importantă, cunoașterea tehnologiilor informaționale - iată toate acestea acumulate desigur că vin în suportul tânărului pentru ca aplicația lui să fie acceptată.”

Europa Liberă: Dacă anterior de programele respective beneficiau doar cei din învăţământul superior, acum vor participa şi cei din învăţământul vocaţional. Aţi putea concretiza cum?

Ludmila Pavlov: „Cei din învățământul vocațional într-adevăr vor putea participa la nivel exact de mobilități și acțiuni de formare care se vor axa pe studenții din acest nivel de învățământ, dar și pe profesorii care predau în instituțiile de învățământ respective. Studenții desigur vor putea obține aceleași stagii de practică sau schimb academic pentru un semestru, un an, iar profesorii vor putea obține stagii de cercetare, stagii de formare într-un mediu academic european. Este important la acest nivel să fim foarte insistenți, pentru că în comparație cu cei din învățământul superior, domeniul învățământului vocațional nu a avut o practică foarte relevantă în acest sens. De aceea vom insista exact pe această dimensiune ca să-i implicăm cât mai mult.”

XS
SM
MD
LG