Linkuri accesibilitate

Ce ştiu tinerii din Chișinău despre căderea Zidului Berlinului


Sute de felinare aprinse, marcând linia pe care a trecut o parte din fostul Zid al Berlinului, 8 noiembrie 2014

Sute de felinare aprinse, marcând linia pe care a trecut o parte din fostul Zid al Berlinului, 8 noiembrie 2014

Cu microfonul Europei Libere pe străzile capitalei R. Moldova.

În Germania pe 9 noiembrie a fost marcată aniversarea unui sfert de secol de la dărâmarea Zidului Berlinului, un moment istoric pentru poporul german dar si pentru întreaga Europă. Diana Răileanu a căutat să afle de la mai mulţi tineri moldoveni ce ştiu despre acest moment care a marcat istoria contemporană.

O parte dintre tinerii pe care i-am întâlnit în preajma Universităţii Libere Internaţionale sunt născuţi după 1989, iar majoritatea au văzut doar pe youtube secvenţele cu oameni entuziaşti care au desprins cărămizi din acel zid. Printre ei şi Victor Mardare, născut acum... 25 de ani:

„Zidul Berlinul a căzut, în primul rând, pentru că oamenii au acolo o altă mentalitate, diferită de cea de aici. Germania a fost mereu o naţiune de luptători pentru dreptatea lor. La noi fiecare are dreptatea sa. Poate cu susţinerea Uniunii Europene vom intra şi noi într-o altă uniune, cu o altă mentalitate, poate şi noi vom începe să punem accent pe tineri, pe noua generaţie şi nu pe ceea ce a fost cândva.”

Căderea Zidului Berlinez a avut printre consecinţe posibilitatea liberei circulaţii între oamenii care locuiau în regiunea de Est şi Vest a Germaniei. Am stat de vorbă şi cu Natalia Gligor care face o paralelă între evenimentele de atunci şi dreptul cetăţenilor moldoveni de a merge astăzi fără vize în Uniunea Europeană:

„Eu, personal, văd o cădere de zid pentru mine. Eu, neavând cetăţenie română, am acum posibilitatea să folosesc paşaportul pentru a face mici călătorii de Crăciun, de Anul Nou, în Uniunea Europeană, fapt care nu mi-l permiteam în trecut. Trebuia să stau în cozi pe la Ambasade, să dau tot felul de interviuri. Azi avem posibilitatea să vedem cum mai trăiesc oamenii acolo, cu ce respiră comunitatea europeană dacă, într-adevăr, e bună sau e rea şi dacă asta ar putea fi realizabil şi în Moldova.”

Paralela făcută de Natalia între căderea Zidului Berlinez şi abolirea regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni este una pozitivă. Tânăra observă existenţa unui alt zid, mai mult imaginar, pe Nistru, acesta despărţind cetăţenii de pe malul stâng de cel drept. Natalia are, totuşi, o speranţă. Dacă a fost posibilă căderea Zidul Berlinez, va fi posibilă şi soluţionarea problemei transnistrene:

„Până acum nu văd un rezultat palpabil în acest sens, dar să sperăm că o dată cu paşii făcuţi de Republica Moldova spre integrarea europeană, ţara va fi mult mai atractivă pentru partea stângă a Nistrului şi văzând toate beneficiile, ar dori şi ei (cetăţenii din regiunea transnistreană) să facă parte din această comunitate.”

O parte dintre tinerii pe care i-am întâlnit în faţa Universităţii Libere Internaţionale au recunoscut sincer că nu sunt interesaţi de evenimentele care au avut loc acum 25 de ani. O situaţie tristă constată Natalia Adizatin care crede că Republica Moldova ar avea multe concluzii de tras de pe urma evenimentelor de acum un sfert de secol.

Intersecţia Bulevard Ştevan cel Mare şi Sfânt - strada Ismail

Intersecţia Bulevard Ştevan cel Mare şi Sfânt - strada Ismail

„Ei au reuşit ca zidurile psihologice care despărţeau persoanele, care le făceau să fie vrăjmaşe, să fie distruse mental. Noi avem acest zid în inimile noastre câteodată. De aceea e important să îl risipim cu toţii şi să ne unim. Chiar dacă eu am un punct de vedere politic care este diferit de al altuia, nu înseamnă că trebuie să fim ca vrăjmaşi. Noi avem puncte de vedere foarte extreme: unii cred că trebuie să ne unim cu Europa, alţii Rusia. Avem gândire pro-rusă sau pro-românească, nu avem gândirea noastră. Adică ne uităm la alţii, dar nu la noi. Avem dreptul să gândim cum vrem, important e să ne dezvoltăm împreună şi să ne acceptăm unul pe altul.”

Afişaj electoral în centrul Chişinăului

Afişaj electoral în centrul Chişinăului

În Republica Moldova discuţiile despre diferenţele dintre est şi vest la care face trimitere Natalia sunt utilizate mai ales de politicienii implicaţi în campania electorală. Panourile publicitare care au împânzit oraşul sunt mai mult decât grăitoare. Astăzi, bunăoară, am surpins două afişe electorale enorme la intersecţia Bulevard Ştevan cel Mare şi Sfânt şi strada Ismail: unul îndemnând oamenii spre un viitor european, iar altul asigurându-i că le va fi mai bine trăind „în bunăstare alături de Rusia, decât să fie săracii şi datornicii Europei”.

XS
SM
MD
LG