Linkuri accesibilitate

Teodor Meleșcanu, noul ministru de Externe care va trebui să gestioneze turul al doilea al alegerilor prezidențiale, a preluat mesajul predecesorului său…

În Romania, ministrul de externe Titus Corlăţean şi-a dat astăzi demisia. În acest week-end, in mai multe oraşe mari din Romania, centre studențești că şi in mai multe capitale occidentale au fost organizate proteste, la care s-a cerut demisia ministrului de externe, pentru proasta organizare in diaspora a primului tur al alegerilor prezidenţiale din Romania, la 2 noiembrie. În România, per total numărul celor care au ieşit in stradă pentru a-şi putea exprima dreptul la vot a fost în jur de 10 mii.

Traian Băsescu a spus la depunerea jurământului noului ministru de Externe, Teodor Meleșcanu că în mod normal nu ar fi acceptat nominalizarea sa în fruntea diplomației române ținând cont de ceea ce s-a întâmplat în ultimul an. Președintele l-a acuzat pe Meleșcanu, că în calitate de șef al spionajului românesc l-ar fi ajutat pe premierul Victor Ponta să ascundă informații din trecutul său de presupus ofițer acoperit. Totuși Băsescu a i-a semnat decretul de numire datorită “urgenței” și a declarației pe care Meleșcanu a făcut-o atunci când a spus că el ar fi organizat fără probleme votul din diaspora.

Din punctul de vedere al președintelui, demisia lui Titus Corlățean din fruntea dipolmației române ar fi trebuit să aibă loc duminica trecută, după eșecul organizării votului de dincolo de granițe. Chiar și așa această demisie poate fi folosită în jocul de imagine din campania electorală din România, după ce la primul tur de scrutin al prezidențialelor, din 2 noiembrie, mii de români din afara țării nu au putut vota. Ministerul de Externe din România a organizat mai puține secții de vot în marile orașe europene, decât în alți ani, în condiții birocratice mai complicate și fără să țină cont că numărul cetățenilor români care lucrează în statele Uniunii Europene a crescut față de 2009, când au avut loc ultimele alegeri prezidențiale.

Românii din diaspora au stat la cozi interminabile pe 2 noiembrie, iar la închiderea urnelor, pentru a scăpa de cei care-și petrecuseră ore în șir în fața ambasadelor sau consulatelor, șefii secțiilor de votare din diverse orașe au chemat poliția pentru a-i împrăștia. Ieri și alaltăieri au fost mari mitinguri în principalele orașe ale țării în care oamenii au revendicat dreptul la vot al românilor din afara granițelor, după ce Corlățean spusese că nu va multiplica secțiile de vot din afara țării. Cei mai mulți s-au strâns la Cluj, unde organizarea s-a făcut pe Facebook. Din decembrie 1989, când primele manifestări anti-Ceaușescu au avut loc la Timișoara, pentru prima dată acum duă 25 de ani, ardelenii preiua stindardul nemulțumirilor. Demisia lui Titus Corlățean a fost gândită pentru a dezamorsa nemulțumirile publice de acest fel.

Teodor Meleșcanu, noul ministru de Externe care va trebui să gestioneze turul al doilea al alegerilor prezidențiale, a preluat mesajul predecesorului său: ministerul nu va înființa noi secții de vot în afara țării, deși Biroul Electoral Central a explicat că nu există nici un impediment de ordin legal în acest sens. Premierul Victor Ponta, favorit al prezidențialelor susține însă că ar fi ilegal să mărească numărul secțiilor de vot și aruncă vina pe Traian Băsescu. Pentru electoratul său, Ponta ar putea fi credibil atunci când vorbește despre “presiunile inadmisibile și inacceptabile” pe care contracandidatul său Klaus Iohannis împreună cu Traian Băsescu le-ar face pentru ca ministerul de Externe “să încalce legea”, iar pe această bază ei “să conteste” ulterior alegerile.

Această explicație care face parte mai degrabă din arsenalul propagandistic al premierului Victor Ponta nu se bazează pe nicio informație reală. Premierul român își sprijină, însă, întreaga campanie electorală pe asocierea lui Klaus Iohannis cu Traian Băsescu, pornind de la premiza că percepția președintelui român la sfârșit de mandat este destul de negativă.

Teodor Meleșcanu, noul ministru de Externe a mai ocupat această funcție în perioada 1992-1996, este diplomat de carieră, iar în ultimii zece ani a fost ministru al Apărării, interimar la ministerul Justiției și director al Serviciului de Informații Externe. Totuși în ciuda experienței, fără să crească numărul secțiilor de vot e greu de crezut că va putea gestiona mai bine situația românilor din diaspora care vor veni la vot în număr mult mai mare la sfârșitul acestei săptămâni, decât au făcut-o în primul tur. Rămâne deci de văzut dacă guvernul român va continua să blocheze votul românilor din diaspora, așa cum cum sugerează declarațiile de până acum sau dacă vor reveni la strategii mai legaliste, până pe 16 noiembrie când se va decide viitorul președinte al Românei între Victor Ponta și Klaus Iohannis. 46 la sută dintre românii din diaspora au votat cu Iohannis, 15 la sută cu Ponta și 15 la sută cu Macovei. Spaima lui Ponta de diaspora nu are legătură cu aceste date, care se diluează în rezultatul din țară, ci cu eșecul predecesorului său Mircea Geoană, care a pierdut în 2009 cu 70.000 de voturi în fața lui Traian Băsescu, toate venite de la românii din afară.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG