De când există ca stat, România a lăsat să se vadă diferențe mari de mentalitate și de convingeri între nord și sud. Tudorel Urian, care scrie în Evenimentul zilei, amintește în acest sens celebra teorie a politologului Samuel Huntington. Pe la mijlocul anilor nouăzeci, Huntington vedea chiar „două Românii”, diferite în primul rând prin opțiunea religioasă. Linia de demarcație ar fi ținut conturul Carpaților răsăriteni și meridionali. La nord de Carpați, românii sunt în majoritate catolici și potestanți. La sud, majoritar ortodocși. Comentatorul din Evenimentul zilei constată cu mirare că aceeași linie imaginară separă azi opțiunile politice ale românilor. Așa s-ar fi văzut la primul tur al alegerilor prezidențiale de duminică 2 noiembrie. Dincolo de Carpați, votul l-a preferat pe liberalul Klaus Iohannis, în timp ce în sud s-a votat mai ales cu social-democratul Victor Ponta. „Totul pare să despartă gândirea și modul de viață ale oamenilor din centrul și vestul țării de cele ale conaționalilor lor din sud și est”, scrie Urian. Centrul și Vestul prețuiesc Europa, principiile ferme, claritatea, lipsa de ambiguitate, au un mai mare respect pentru lege. În schimb, „oamenii sudului, în marea lor majoritate, pun ștampila acolo unde li se cere să o pună”. Chiar și cei doi candidați calificați în turul doi, Victor Ponta și Klaus Iohannis, ar ilustra cele două moduri de gândire: Iohannis pe cel al românilor de dincolo de Carpați, Ponta pe al celor din sud și est.
Cristian Câmpeanu semnează în România liberă un portret „incorect politic”, după cum singur îl numește, al românilor. Accentuând defectele, Câmpeanu constată în urma votului la primul tur că românii nu sunt buni și primitori, așa cum le place să spună, ci mai degrabă xenofobi și intoleranți. Altminteri nu ar fi acceptat ca, în campania electorală, unuia dintre candidați să-i fie reproșată religia - alta decât ortodoxia, și etnia - alta decât cea română. Asigurându-i lui Victor Ponta primul loc în alegeri, au arătat că nu-i deranjează un viitor președinte dovedit ca plagiator (e vorba de lucrarea de doctorat a actualului premier și prezidențiabil). În schimb, nici cei de stânga, nici cei de dreapta n-au demonstrat că prețuiesc fermitatea și principiile anticorupție ale unui candidat precum Monicăi Macovei. Românii, mai scrie caustic Cristian Câmpeanu, nu iubesc democrația. Sunt doar flatați să fie consultați atunci când se alege un „despot vremelnic”, cu care sunt în general de acord. Iar dacă nu se recunosc în acest portret incorect politic, nu le rămâne, mai scrie jurnalistul de la România liberă, decât să o demonstreze la turul al doilea al prezidențialelor, pe 16 noiembrie.
România liberă și Adevărul pun în circulație cifre statistice despre cum au votat românii din afara granițelor. Cu excepția Republicii Moldova, diaspora l-a votat pe primul loc pe Klaus Iohannis, Victor Ponta ieșind al doilea, la numai câteva sutimi distanță de independenta Monica Macovei. Sanda Veber, antropolog român stabilit la Paris, apreciază în Adevărul că românii din Franța s-au dovedit gata să se mobilizeze pentru ţară, pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor lor, că au iniţiativă, curaj, argumente şi determinare pentru a schimba faţa României.
Și Paul Stan are concluzii asemănătoare în Adevărul. El adaugă că românii întorși în țară de la muncă din străinătate carată că au învățat să respecte regulile statului de drept și, în același timp, să ceară să li se respecte aceste drepturi. Ei nu mai pot fi manipulaţi, iar asta poate da startul unei noi Românii democrate şi al unui stat de drept adevărat.
